Controversă privind finanțarea R. Moldova și presupuse legături pro-ruse
Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a solicitat public președintei Maia Sandu să ia în considerare retragerea cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR. Această cerere vine în urma declarațiilor lui Dungaciu din 15 iulie 2026, la o emisiune difuzată pe gandul.ro, în care a susținut că România ar trebui să înceteze finanțarea nerambursabilă a Republicii Moldova, invocând deficitul bugetar al României și propunând înlocuirea acesteia cu un "Fond Moldova" de investiții. "Deficitele economice sunt cele care sunt. România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin Fondul de Investiții Moldovean pe care l-am propus noi", a declarat Dan Dungaciu, stârnind un val de reacții atât în România, cât și în Republica Moldova.
Anatol Șalaru a reacționat vehement pe pagina sa de Facebook, acuzându-l pe Dungaciu că adoptă un discurs prorus și că atacă Republica Moldova dintr-o poziție nejustificată, având în vedere trecutul său. Potrivit lui Șalaru, declarațiile lui Dungaciu, care sugerează tratarea Republicii Moldova ca o "simplă afacere", sunt "greu de înțeles, dat fiind relațiile economice moldo-române". Fostul ministru a subliniat că România a realizat investiții străine directe de aproximativ 480 de milioane de euro în Republica Moldova și că peste 1.500 de companii românești activează peste Prut, cu un capital de circa 350 de milioane de euro, generând peste 30.000 de locuri de muncă. În opinia sa, sprijinul Bucureștiului depășește dimensiunea economică, afirmând că "Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României și, ajutând această bucată românească de pământ, România se ajută pe sine. Republica Moldova nu mai este de mult o problemă externă pentru România, ci una internă, iar securitatea României nu mai începe la Prut, ci la Nistru."
Contextul acordării cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, în iulie 2010, când a devenit consilier pe probleme de integrare europeană al președintelui interimar de atunci, Mihai Ghimpu, este adus în discuție de Șalaru. El se întreabă care este motivația actuală a lui Dungaciu de a "ataca, din poziția de lider AUR, Republica Moldova și puterea de la Chișinău". Șalaru leagă această schimbare de discurs de un eveniment din 15 ianuarie 2026, când Dungaciu și-a lansat la Chișinău cartea despre Donald Trump. Fostul ministru a publicat fotografii de la eveniment, afirmând că printre invitați s-au numărat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, și ai Mișcării Alternative Naționale (MAN), partidul primarului Chișinăului, Ivan Ceban.
Printre invitații menționați de Șalaru se numără Rvacev Oleg Valentinovici, identificat ca atașat în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și al treilea reprezentant al Rusiei în Comisia Unificată de Control (CUC), funcție care, potrivit lui Șalaru, indică apartenența sa la GRU. De asemenea, a fost prezent Daniil Zaharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile din Transnistria și Găgăuzia. Din partea PSRM a participat Adrian Albu, fost candidat la Primăria Chișinău, despre care presa a publicat înregistrări audio în care acesta comunica cu Iurie Gudilin, prezentat ca agent FSB. Din partea MAN, a participat deputatul Gaik Vartanean, considerat un apropiat al lui Ivan Ceban, primarul Chișinăului, declarat indezirabil în România și spațiul Schengen. Șalaru a accentuat că "toate aceste personalități «iubitoare» de România au venit exclusiv la invitația lui Dan Dungaciu", sugerând o influență rusească în jurul AUR și a liderilor săi, inclusiv George Simion, prin referiri la voturi negative privind sprijinirea Ucrainei și SUA și lipsa condamnării Federației Ruse.
Dan Dungaciu a explicat, la rândul său, pe Facebook, că "Fondul Moldova" este o inițiativă lansată împreună cu Petrișor Peiu cu peste zece ani în urmă, oficializată în 2016 și inclusă acum în programul parlamentar al AUR. El a descris-o ca un mecanism menit să "reglementeze relația economică dintre cele două maluri ale Prutului, pentru a elimina circuitul sulfuros al banilor dintre București și Chișinău și pentru ca această relație să fie una cu adevărat transparentă din punct de vedere financiar". Dungaciu a criticat actuala guvernare pro-europeană din Moldova, acuzând-o că "a reușit să înstrăineze față de cauza Republicii Moldova o parte importantă a cetățenilor României".
Ca motiv al acestei înstrăinări, Dungaciu a indicat refuzul Moldovei de a retroceda României o clădire de patrimoniu – fostul Seminar Teologic interbelic, acum parte a Bibliotecii Naționale din Chișinău – o propunere făcută în 2023 de Maia Sandu. El a susținut că retrocedarea ar fi avut o "semnificație profundă" și ar fi legat "identitar România și Republica Moldova". Potrivit lui Dungaciu, "societatea civilă, partidul PAS aflat la guvernare și toate instanțele mediatice s-au mobilizat împotriva proiectului, inclusiv susținători de la București. Presiunea a fost mare, proiectul a căzut și nu s-a mai întâmplat nimic. Doamna Maia Sandu a uitat și ea." El a avertizat autoritățile de la Chișinău să nu "se certe cu românii de pe partea dreaptă a Prutului" și să nu le transmită mesajul că nu au nevoie de ei, reiterând că "România este ceea ce rămâne Republicii Moldova atunci când i se ia totul."
Anatol Șalaru, un politician cu o istorie pro-europeană și pro-românească, a deținut funcțiile de ministru al Apărării (2015-2016) și ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (2009-2013) în Republica Moldova. El a fost demis din funcția de ministru al Apărării în decembrie 2016, în urma unui conflict cu președintele de atunci, Igor Dodon, care l-a acuzat de promovarea apropierii de NATO și a unionismului. Deși nu mai deține o funcție guvernamentală, Șalaru rămâne o voce activă în spațiul public moldovean, comentând frecvent pe teme de securitate, politică externă și relațiile cu România. G4Media a solicitat un punct de vedere de la Dan Dungaciu, dar nu a primit răspuns până la publicarea articolelor sursă.
De ce contează
Această dispută subliniază tensiunile crescânde în relațiile dintre anumite facțiuni politice din România și Republica Moldova, pe fondul eforturilor Chișinăului de integrare europeană și al influențelor geopolitice. Declarațiile lui Dan Dungaciu, un lider al unui partid politic românesc semnificativ, și acuzațiile de legături pro-ruse aduse de Anatol Șalaru, un politician pro-occidental din Republica Moldova, pot eroda încrederea publică și pot complica eforturile de consolidare a relațiilor bilaterale și de securitate regională. Impactul acestor discuții se resimte direct asupra percepției sprijinului românesc pentru Republica Moldova și asupra stabilității politice din ambele țări, într-un context regional fragil marcat de războiul din Ucraina.
Concluzie Solicitarea lui Anatol Șalaru de retragere a cetățeniei moldovenești lui Dan Dungaciu, deși simbolică, deschide o discuție mai amplă despre loialitățile politice și interesele geopolitice în regiune. Rămâne de văzut cum va reacționa Președinția Republicii Moldova la această cerere și dacă acuzațiile de influență rusească vor fi investigate. De asemenea, modul în care AUR își va gestiona poziția față de Republica Moldova, în contextul alegerilor viitoare din România și al angajamentelor europene ale Chișinăului, va fi crucial.
Dialogul dintre București și Chișinău, inclusiv pe tema mecanismelor de sprijin financiar și investițional, va trebui să depășească aceste controverse pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea ambelor state, în special având în vedere aspirațiile europene ale Republicii Moldova și contextul securitar din regiune.