Schimb de acuzații între Dan Dungaciu și Anatol Șalaru
Un recent schimb de replici acide între Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, și Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, a adus în atenția publicului cererea de retragere a cetățeniei moldovenești a lui Dungaciu. Conflictul, care a escaladat pe rețelele sociale, a pornit de la declarațiile lui Șalaru, care l-a numit pe Dungaciu „un idiot util al lui Putin” și a solicitat președintei Maia Sandu să analizeze posibilitatea retragerii cetățeniei, invocând declarații ale acestuia privind un fond de investiții pentru Republica Moldova. Dan Dungaciu a respins vehement acuzațiile, calificându-l pe Șalaru drept „nici măcar un idiot util” și acuzând o campanie de discreditare orchestrată împotriva sa și a liderului AUR, George Simion.
Potrivit News.ro, Anatol Șalaru și-a exprimat public poziția pe Facebook, argumentând că declarațiile lui Dan Dungaciu, conform cărora Republica Moldova nu ar mai trebui ajutată, ci „tratată ca o simplă afacere printr-un posibil viitor fond de investiții”, sunt greu de înțeles în contextul relațiilor economice moldo-române. Șalaru a subliniat că România are investiții directe în Republica Moldova de aproximativ 480 de milioane de euro (ISD), la care se adaugă circa 350 de milioane de euro reprezentând capitalul celor peste 1.500 de firme românești, care generează peste 30.000 de locuri de muncă. Fostul ministru a insistat că „Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României și ajutând această bucată românească de pământ România se ajută pe sine”, adăugând că securitatea României începe la Nistru, nu la Prut.
Dan Dungaciu, la rândul său, a replicat printr-o postare amplă pe Facebook, respingând ferm acuzațiile de a fi „pro-rus” și oferind o detaliere a activității sale publice pro-românești și pro-occidentale în Republica Moldova. El a menționat colaborări cu ziare precum Flux și Timpul, precum și cu Vocea Basarabiei, toate fiind, la vremea respectivă, organe de presă cu orientare pro-românească și pro-occidentală. De asemenea, a enumerat o serie de volume publicate, dedicate Republicii Moldova și Basarabiei, printre care „Moldova ante-portas” (2005), „Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest” (2009), „Basarabia e România? Dileme identitare, geopolitice și de securitate” (2015), „Fondul Moldova. Podul de investiții peste Prut” (2016), și „Reunirea. Realități, costuri și beneficii” (2017), scris împreună cu Petrișor Peiu.
Un element central al apărării lui Dungaciu este activitatea sa ca și consilier prezidențial al lui Mihai Ghimpu, pe care îl descrie drept „cel mai anti-rus, anti-putinist și unionist președinte al R. Moldova”. Dungaciu a subliniat că a primit cetățenia Republicii Moldova în timpul mandatului lui Ghimpu, în 2010, și că este mândru de această asociere. El a amintit că Ghimpu s-a opus „aberrantului tratat de frontieră dintre România și R. Moldova” pe care Germania, în complicitate cu Chișinăul și „jalnici oameni politici de la București”, ar fi dorit să-l impună. Această poziție contrastează cu acuzațiile lui Șalaru, care a menționat că Dungaciu a depus jurământul de credință în fața lui Dorin Chirtoacă, nepotul lui Ghimpu, și a devenit consilier pe probleme de integrare europeană.
Dan Dungaciu a contestat și legitimitatea acuzațiilor lui Șalaru la adresa lui George Simion, liderul AUR, despre care Șalaru afirmase că s-ar fi întâlnit cu un presupus rezident FSB în regiunea Cernăuți, în perioada 2013-2014, informație provenită, conform lui Șalaru, de la serviciile ucrainene. Dungaciu a subliniat lipsa probelor concrete, calificând afirmațiile drept „speculații” care au dus la etichetarea lui Simion și a partidului AUR ca fiind „pro-ruși”. El a argumentat că, dacă Simion ar fi fost „omul rușilor”, două instituții importante din România ar fi trebuit să se desființeze, dat fiind profilul public al liderului AUR și întâlnirile sale cu oficiali români și moldoveni. Critica lui Dungaciu la adresa lui Șalaru a mers până la a susține că fostul ministru moldovean „nu a luat niciodată cuvântul în Parlamentul Republicii Moldova, nici măcar atunci când se discutau subiecte fundamentale precum identitatea națională, drapelul sau asumarea leului românesc”, și că nu ar fi votat pentru independența Republicii Moldova de URSS.
Anatol Șalaru a oferit o altă explicație pentru schimbarea de atitudine a lui Dungaciu, legând-o de un eveniment din ianuarie 2026, când Dungaciu și-a lansat la Chișinău o carte despre Donald Trump. Potrivit lui Șalaru, printre invitații „importanți” la acest eveniment s-au numărat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, ai PSRM (partidul condus de Igor Dodon) și ai MAN (partidul condus de Ivan Ceban, primarul Chișinăului). Șalaru a prezentat imagini în care susține că apare Rvacev Oleg Valentinovici, atașat al Ambasadei Federației Ruse și al treilea reprezentant al Rusiei în Comisia Unificată de Control (CUC), organism responsabil cu implementarea acordului de încetare a focului pe Nistru. Această asociere cu reprezentanți ruși și partide considerate pro-ruse de către Șalaru constituie un punct cheie în argumentația sa pentru retragerea cetățeniei.
Dan Dungaciu a respins, de asemenea, o altă acuzație a lui Șalaru, legată de campania electorală pentru NATO din toamna anului 2014. Dungaciu a susținut că, în calitate de consilier, a militat pentru ca Partidul Liberal să-și asume deschis opțiunea euro-atlantică, campanie care a inclus fluturarea steagurilor NATO și UE alături de cele ale Republicii Moldova și României. El a declarat că principalul adversar al acestei campanii a fost Anatol Șalaru, care s-ar fi înfuriat atât de tare încât nici nu ar mai fi călcat la sediul partidului în acea perioadă. Pentru Dungaciu, atitudinea față de NATO și față de Unire sunt „două elemente de turnesol peste Prut”, iar opoziția lui Șalaru la o campanie pro-NATO este, în viziunea sa, bizară.
De ce contează
Acest conflict nu este doar o dispută personală, ci reflectă tensiuni mai largi în spațiul public românesc și moldovenesc privind orientarea geopolitică și identitatea națională. Acuzațiile de „pro-rusism” și cererea de retragere a cetățeniei unui lider politic român cu influență în Republica Moldova ar putea tensiona relațiile diplomatice și politice dintre cele două state. Miza este modelarea percepției publice și a discursului politic într-o regiune strategică, unde influențele externe concurente sunt puternice. Discuția despre Fondul Moldova și investițiile românești în Republica Moldova subliniază, de asemenea, implicațiile economice și de securitate ale acestor dezbateri.
Pe termen scurt, este de așteptat ca această polemică să continue, având în vedere pozițiile ferme ale celor doi actori. Rămâne de văzut dacă președinta Maia Sandu va decide să ia în considerare cererea lui Anatol Șalaru de retragere a cetățeniei lui Dan Dungaciu, o decizie cu implicații politice semnificative. Un astfel de demers ar putea crea un precedent periculos pentru cetățenii cu dublă cetățenie și ar putea fi interpretat ca o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice. Pe de altă parte, ignorarea acuzațiilor ar putea fi interpretată ca o lipsă de acțiune în fața unor presupuse amenințări la adresa securității naționale.
Contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și de presiunile geopolitice, va influența, fără îndoială, evoluția acestei situații.