Schimbare de poziție după presiuni politice și publice
Partidul Național Liberal (PNL) a depus, luni, 27 iulie 2026, amendamente cruciale la propriul proiect al Legii Integrității, modificând substanțial forma inițială care ar fi secretizat averile demnitarilor. Această decizie vine în urma unor presiuni semnificative din partea Partidului Social Democrat (PSD), dar și a societății civile, care au criticat vehement intenția de a reduce transparența. Inițial, proiectul PNL fusese aspru contestat pentru că ar fi eliminat caracterul public al declarațiilor de avere și de interese pentru o serie de funcționari și demnitari, o măsură considerată de critici un pas înapoi în lupta anticorupție și în asigurarea integrității publice. „Transparența este un pilon fundamental al democrației și al încrederii publice. Orice tentativă de a o diminua este inacceptabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al PSD, citat de Mediafax, subliniind poziția fermă a social-democraților.
Potrivit comunicatului transmis de PNL, amendamentele au fost depuse de parlamentarii liberali în colaborare cu cei ai Uniunii Salvați România (USR), chiar în timpul dezbaterilor parlamentare. Această acțiune comună marchează o aliniere a forțelor politice pe tema transparenței, după ce inițial PNL se aflase într-o poziție izolată. Amendamentul introduce explicit obligația depunerii unei declarații de interese financiare pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate, restabilind astfel principiul publicității. Anterior, proiectul PNL, în varianta sa inițială, propunea eliminarea publicității pentru o categorie largă de funcționari, de la miniștri și secretari de stat până la șefi de instituții publice și membri ai consiliilor de administrație din companiile de stat, invocând, conform unor surse neoficiale, motive legate de „protecția datelor personale” și „siguranța demnitarilor”.
Această răzgândire a PNL nu este un eveniment izolat în peisajul politic românesc. Situații similare au avut loc în trecut, când propuneri legislative ce vizau restrângerea transparenței sau slăbirea legislației anticorupție au fost retrase sau modificate sub presiune publică și politică. Un exemplu relevant este modificarea, în 2017, a legilor justiției, care a generat proteste masive la nivel național și a atras critici vehemente din partea Comisiei Europene și a partenerilor internaționali. Conform unui raport al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) din 2020, România a înregistrat progrese modeste în implementarea recomandărilor privind prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, având un procent de implementare de doar 40% pentru recomandările cheie. Publicitatea declarațiilor de avere a fost constant subliniată ca un instrument esențial în aceste rapoarte.
Impactul local al unei astfel de legi este semnificativ. La nivelul primăriilor, consiliilor județene și instituțiilor descentralizate, lipsa transparenței privind averile ar fi putut facilita cazuri de incompatibilitate sau conflicte de interese, afectând direct cetățenii. De exemplu, în județe precum Prahova sau Iași, unde au existat în trecut multiple cazuri de primari sau consilieri locali acuzați de fapte de corupție, publicitatea declarațiilor de avere a jucat un rol crucial în identificarea neregulilor. Un studiu al Transparency International România din 2023 arată că 75% dintre români consideră că lipsa transparenței în administrația publică este o problemă majoră, iar 60% cred că publicarea declarațiilor de avere contribuie la descurajarea corupției.
Inițiativa PNL de a secretiza averile demnitarilor a fost criticată nu doar de PSD și USR, ci și de organizații neguvernamentale și de presă. Criticii au argumentat că o astfel de măsură ar fi contravenit spiritului Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care a consolidat cadrul legal pentru prevenirea conflictelor de interese și a incompatibilităților. Această lege, elaborată la cerințele Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit de Comisia Europeană pentru România, a reprezentat un pilon în eforturile țării de a demonstra angajamentul său față de statul de drept și lupta anticorupție. Comparația cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum Suedia sau Finlanda, unde transparența datelor publice, inclusiv a veniturilor și averilor funcționarilor, este la un nivel foarte ridicat, arată că România mai are de parcurs un drum lung pentru a atinge standarde similare.
Unii analiști politici, precum Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, au sugerat că inițiativa inițială a PNL ar fi putut fi o „mână întinsă” către anumite grupuri de interese sau o încercare de a proteja anumiți membri ai partidului de un control public riguros. Pe de altă parte, susținătorii formei inițiale a proiectului, deși minoritari, au argumentat că publicarea integrală a averilor ar putea expune demnitarii la riscuri de securitate sau la campanii de denigrare nejustificate, un argument respins de majoritatea experților în integritate, care subliniază importanța echilibrului între protecția datelor și interesul public.
Amendamentele depuse de PNL și USR prevăd, de asemenea, clarificări privind instituțiile responsabile cu verificarea declarațiilor și termenele de depunere, consolidând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Aceasta din urmă, înființată în 2007, a avut un rol esențial în identificarea și sancționarea cazurilor de incompatibilitate și conflict de interese, contribuind la creșterea gradului de responsabilitate în administrația publică. În anul 2025, ANI a soluționat peste 2.500 de sesizări, rezultând în 150 de decizii de constatare a averilor nejustificate și a conflictelor de interese, conform raportului său anual.
De ce contează
Această răzgândire a PNL este crucială pentru consolidarea încrederii publice în instituții și pentru menținerea standardelor de integritate. Transparența averilor demnitarilor este un instrument esențial în prevenirea și combaterea corupției, permițând cetățenilor și presei să monitorizeze evoluția patrimonială a celor aflați în funcții publice. Lipsa acestei transparențe ar fi putut crea un mediu propice pentru îmbogățirea ilicită și pentru conflictele de interese, subminând eforturile României de a se alinia la standardele europene de bună guvernanță. Decizia finală a Parlamentului va influența percepția internațională asupra angajamentului României față de statul de drept.
Următorul pas în procesul legislativ este dezbaterea și votul final asupra amendamentelor în comisiile parlamentare și ulterior în plenul Camerei Deputaților și al Senatului. Este de așteptat ca PSD și USR să susțină noile amendamente, asigurând probabil o majoritate pentru adoptarea Legii Integrității în forma revizuită, care include publicitatea declarațiilor de avere. Rămâne de văzut dacă vor mai exista tentative de a introduce alte modificări care ar putea diminua, sub alte forme, transparența sau dacă acest episod va marca o reorientare clară a clasei politice către o mai mare deschidere și responsabilitate.
De asemenea, monitorizarea implementării efective a legii și a activității ANI va fi esențială pentru a asigura că prevederile sale sunt respectate în integralitate.