Dunărea, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii
Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) începând de marți dimineață, 28 iulie 2026. Decizia, anunțată de Nuclearelectrica printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, este una preventivă și vine ca urmare a nivelului extrem de scăzut al Dunării, fără precedent în istoria recentă, cauzat de seceta severă care afectează regiunea. Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că măsura respectă procedurile centralei aplicabile în astfel de situații și vizează menținerea siguranței nucleare.
Această oprire survine în baza celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), care indică o continuare a tendinței de scădere a debitului fluviului. Administrația Națională Apele Române (ANAR) a avertizat încă din 16 iulie că Dunărea a atins cel mai mic debit din ultimii 30 de ani. În contextul acestui fenomen, au fost deja impuse restricții pentru irigații, iar pentru asigurarea apei necesare centralei de la Cernavodă s-au efectuat evacuări controlate din acumulări. Nuclearelectrica, o companie controlată de stat prin Ministerul Energiei (82,49% din acțiuni), este un pilon important al sistemului energetic românesc, contribuind, în condiții normale de operare a ambelor unități, cu aproximativ o cincime din energia electrică a țării.
Potrivit datelor din seara zilei de marți, 27 iulie 2026, la ora 20:34, energia generată de cele două reactoare (1.293 MW) reprezenta 22,44% din producția totală de 5.765 MW a României. În aceeași perioadă, producția hidroelectrică era de 29% (1.671 MW), indicând dependența semnificativă a sistemului energetic de resursele de apă, ambele fiind afectate de secetă. Experții centralei nucleare aplică aceste măsuri operaționale, inclusiv decizia de a opri o unitate sau chiar ambele, dacă parametrii asociați nivelului Dunării se apropie de limitele de exploatare admise. Aceasta se face cu respectarea strictă a procedurilor și standardelor de securitate nucleară, având rol preventiv pentru protejarea fiabilității instalațiilor și a securității nucleare.
Istoric, astfel de evenimente, deși rare, subliniază vulnerabilitatea sistemelor energetice la schimbările climatice extreme. De exemplu, în vara anului 2003, nivelul scăzut al Dunării a afectat și operarea centralei, deși nu la o scară care să necesite oprirea unei unități. Pe lângă impactul direct asupra producției de energie, seceta prelungită din 2026 a generat și avertismente din partea hidrologilor cu privire la posibile inundații locale pe unele râuri, odată cu revenirea precipitațiilor, din cauza solului uscat care nu poate absorbi rapid apa.
Comparativ cu alte țări europene care utilizează energie nucleară, precum Franța sau Belgia, care se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de temperaturile ridicate ale apei de răcire în perioade de secetă și valuri de căldură, situația din România este gestionată proactiv. Uniunea Europeană a elaborat directive privind reziliența infrastructurilor critice, iar centralele nucleare sunt supuse unor teste de stres regulate pentru a evalua capacitatea lor de a face față unor evenimente extreme, inclusiv celor climatice. Conform unui raport Eurostat din 2023, România s-a situat printre țările UE cu o dependență moderată de energia nucleară, dar cu o creștere constantă a capacității, planificând extinderea Cernavodă prin Unitățile 3 și 4.
Reprezentanții Nuclearelectrica au reiterat că menținerea Unității 1 CNE Cernavodă în stare oprită sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului înconjurător. Această declarație este crucială pentru a asigura publicul și investitorii că decizia este una de precauție extremă și nu indică o defecțiune sau un risc iminent. Compania a anunțat că va emite un comunicat la momentul reconectării Unității 1 la Sistemul Energetic Național, indicând o monitorizare continuă și o abordare transparentă a situației.
De ce contează
Oprirea Unității 1 de la Cernavodă are implicații semnificative pentru stabilitatea energetică a României, mai ales într-o perioadă de cerere crescută din cauza temperaturilor ridicate și a secetei care afectează și producția hidro. Reducerea capacității nucleare, ce reprezintă peste 20% din producția națională, poate duce la creșterea prețurilor la energie și la o dependență sporită de importuri sau de alte surse, precum cele pe bază de combustibili fosili, cu impact asupra mediului. Această situație subliniază urgența investițiilor în diversificarea surselor de energie și în adaptarea infrastructurii la provocările schimbărilor climatice, pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung.
Pe termen scurt, experții anticipează că Sistemul Energetic Național va trebui să compenseze deficitul de producție prin activarea altor capacități, posibil pe bază de gaze naturale sau cărbune, sau prin importuri, ceea ce ar putea genera costuri suplimentare. Pe termen mediu și lung, acest incident reconfirmă necesitatea accelerării proiectelor de dezvoltare a energiei regenerabile și a implementării Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. De asemenea, se impune o analiză aprofundată a rezilienței infrastructurii critice la fenomene meteo extreme, un aspect esențial în contextul politicilor energetice europene și naționale.
Nuclearelectrica va continua să monitorizeze evoluția nivelului Dunării, iar repornirea Unității 1 va depinde de ameliorarea condițiilor hidrologice.