Raportul Corpului de Control dezvăluie nereguli grave
Un raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului, finalizat la Societatea Națională „Nuclearelectrica” (SNN), a scos la iveală mecanismul prin care partenerul privat, Nova Power & Gas, ar fi vândut companiei de proiect RoPower terenul destinat reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești la un preț de 16 ori mai mare decât cel de achiziție. Documentul, publicat luni seară de Guvern, indică o „ocolire” a legii societăților comerciale și modificări suspecte ale pragurilor de aprobare cu doar câteva zile înainte de tranzacție, sugerând că statul român a finanțat integral o afacere cu riscuri și beneficii distribuite profund inegal.
Potrivit Digi24, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat pe 15 mai că proiectul SMR de la Doicești a consumat deja peste 240 de milioane de dolari și că „vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii”. Ulterior, Bolojan a subliniat că responsabilitatea pentru eșecul proiectului revine conducerii Nuclearelectrica, pentru că nu a asigurat viabilitatea investițiilor. Aceste declarații vin în contextul în care proiectul SMR, prezentat ca o piatră de temelie a independenței energetice a României, este acum umbrit de constatările Corpului de Control.
Cronologia tranzacției, așa cum este detaliată în raport, ridică semne de întrebare serioase cu privire la protejarea interesului public. În decembrie 2021, Nova Power & Gas a achiziționat cele aproximativ 52 de hectare necesare proiectului nuclear cu circa 2,8 milioane de euro. Câțiva ani mai târziu, în iunie 2025, aceeași suprafață a fost transferată către RoPower (companie deținută 50/50 de SNN și Nova) pentru o sumă totală de 46,39 milioane de euro, incluzând TVA. Această sumă este compusă dintr-un preț de vânzare de 24,34 milioane euro și un „acord de refacturare” de 22,05 milioane euro. Raportul subliniază că prețul final este de 16 ori mai mare decât cel plătit inițial de Nova, fără o justificare economică solidă pentru o asemenea creștere.
O constatare gravă a Corpului de Control este modul în care s-ar fi evitat expertiza independentă obligatorie. Conform Art. 44¹ din Legea 31/1990 a societăților comerciale, dacă Nova ar fi adus terenul ca „aport în natură” la capitalul social al RoPower, legea ar fi impus evaluatori numiți de Registrul Comerțului pentru a preveni supraevaluarea. În schimb, partenerii au ales să vândă terenul către RoPower la exact 7 zile după expirarea termenului de 2 ani de la înființarea societății. Această strategie, reține raportul, „a scos SNN de sub protecția legii”, deoarece după acest termen restricțiile legale de protecție a acționarilor (în acest caz, statul român prin SNN) nu mai sunt la fel de stricte.
Pentru a umfla prețul peste valoarea de piață, Nova ar fi recurs la un „acord de refacturare”. Un evaluator independent (membru al grupului Big Four, KPMG) a stabilit valoarea de piață a amplasamentului la 24,45 milioane euro, excluzând cheltuieli de aproximativ 19,1 milioane euro care, în opinia experților, nu adăugau valoare terenului (precum dobânzi la capitalul propriu al Nova sau renovări de clădiri). Cu toate acestea, Nova a refacturat către RoPower exact aceste costuri excluse, în valoare de 19,49 milioane euro (fără TVA), incluzând 5,44 milioane euro reprezentând „dobândă pe capitalul propriu Nova” și lucrări executate de Electrogrup, o companie din același grup cu Nova. Practic, statul, prin Nuclearelectrica, ar fi plătit din împrumuturi inclusiv profitul și dobânzile partenerului său privat.
Raportul evidențiază și un sincronism suspect: cu doar 7 zile înainte de semnarea contractului de achiziție a terenului, Adunarea Generală a RoPower, cu votul reprezentantului Nuclearelectrica, a modificat pragurile de aprobare a contractelor. Pragul de la care era necesară aprobarea Adunării Generale (unde decizia SNN trebuia mandatată oficial) a fost ridicat de la 5 milioane de euro la 50 de milioane de euro. Astfel, tranzacția de 46 de milioane de euro a putut fi aprobată doar de Consiliul de Administrație, evitându-se o transparență mai mare și un control riguros al conducerii SNN asupra modului în care erau cheltuite fondurile publice.
Până în martie 2026, cheltuielile totale ale proiectului Doicești au ajuns la 275,8 milioane USD. Din această sumă, cea mai mare parte a fost finanțată de Nuclearelectrica prin împrumuturi de acționar, în valoare de aproximativ 228,6 milioane USD. În contrast, contribuția financiară a Nova Power & Gas se limitează la capitalul social (aproximativ 4 milioane euro), restul „aportului” său fiind, de fapt, terenul vândut la un preț supraevaluat, finanțat tot din împrumuturile SNN. Corpul de Control susține că această asociere în cote egale „nu a avut o justificare logică sau economică”, drepturile și obligațiile fiind stabilite într-un mod profund dezechilibrat în detrimentul companiei de stat, conform concluziei raportului.
Pe lângă implicarea în proiectul SMR, Nova Gas&Trade, controlată de frații Mureșan, este menționată și în contextul unui proiect eșuat de achiziție de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, unde ar fi urmat să acționeze ca intermediar. Potrivit HotNews, fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, ar fi făcut presiuni asupra lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pentru ca statul să cumpere gaze din SUA prin acest intermediar, deși România va avea gaze din Marea Neagră. GNL-ul din SUA, livrat prin Coridorul Vertical via Grecia, a fost respins în ultimul an de companiile private din cauza prețului necompetitiv pe piață, ceea ce subliniază o tendință de implicare a acelorași actori privați în afaceri energetice controversate cu statul.
De ce contează
Aceste descoperiri subliniază vulnerabilitatea companiilor de stat în fața parteneriatelor private, mai ales în proiecte strategice. Supraevaluarea terenului și ocolirea legislației de protecție a acționarilor publici pot duce la pierderi semnificative de fonduri publice și subminează încrederea în guvernanță corporativă. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că banii contribuabililor sunt risipiți în tranzacții opace, în loc să fie investiți eficient în infrastructura energetică națională. Proiecte vitale pentru independența energetică a României sunt compromise de suspiciuni de corupție și management defectuos.
Concluzia raportului este că „conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului și refacturarea suplimentară a lucrărilor (...)” pentru a crea doar aparența unei tranzacții derulate în condiții de piață liberă, iar asocierea în cote egale nu a avut „o justificare logică sau economică” în contextul în care riscurile, obligațiile și drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat și Nova prin Acordul investitorilor. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la viitorul proiectului SMR de la Doicești și la responsabilitatea conducerii Nuclearelectrica.
Guvernul va trebui să decidă dacă va iniția măsuri legale pentru recuperarea prejudiciilor și pentru reechilibrarea parteneriatului, în contextul în care investițiile semnificative au fost deja realizate, dar fără garanția unui rezultat viabil pe termen lung.