PSD acuză Guvernul interimar de întârzieri și incompetență
Președintele Partidului Social Democrat (PSD) și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, 27 iulie 2026, că social-democrații vor susține în sesiunea extraordinară a Parlamentului doar proiectele legislative pe care le consideră în interesul României și al cetățenilor. El a acuzat ferm actuala guvernare interimară, condusă de prim-ministrul demis Ilie Bolojan, de întârzieri semnificative în atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de ignorarea problemelor urgente ale românilor. „Sesiunea extraordinară a Parlamentului trebuie să corecteze neputința și întârzierile nepermise ale actualei puteri în atragerea banilor din PNRR”, a declarat Grindeanu, subliniind că PSD nu va „gira greșelile lui Bolojan și nici nu va vota sub presiune”, potrivit unei postări pe Facebook.
Liderul PSD a insistat că singurul criteriu de vot al partidului va fi dacă un proiect servește interesului României și al românilor. El a reiterat sprijinul pentru reformele necesare, dar a avertizat că PSD nu va vota proiecte care slăbesc instituțiile statului, favorizează interese de partid sau îi obligă pe români să suporte costul incompetenței altora. Această poziție vine în contextul unor tensiuni politice prelungite și al dificultăților în formarea unui guvern cu puteri depline, situație care, conform lui Grindeanu, împiedică o bună gestionare a fondurilor europene, esențiale pentru dezvoltarea țării.
Printre proiectele susținute de PSD se numără modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, precum și proiectul privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, însă doar în forma care include amendamentele depuse de PSD și UDMR. De asemenea, social-democrații susțin Codul Urbanismului, dar cu respectarea rezultatului referendumului din București, care prevede transferarea competenței privind autorizațiile de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Grindeanu a explicat că această condiție este crucială, refuzând ca schimbarea să fie aplicată în timpul mandatului unui primar aflat sub anchetă DNA pentru suspiciuni legate chiar de emiterea autorizațiilor de construire, o referință clară la situația primarului actual.
În ceea ce privește Legea Integrității, președintele PSD a subliniat că partidul va vota doar forma agreată cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și în concordanță cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene. El a avertizat că PSD nu va susține modificări care ar slăbi atribuțiile ANI sau ar crea „portițe” pentru liderii USR care ar avea probleme cu legea. Această precizare este importantă, având în vedere dezbaterile anterioare privind consolidarea sau, dimpotrivă, diluarea rolului ANI în combaterea corupției la nivel înalt, un aspect monitorizat îndeaproape de instituțiile europene.
O altă condiție esențială impusă de PSD se referă la Legea Salarizării, care va fi votată doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Grindeanu a argumentat că reforma nu poate fi făcută „împotriva celor care muncesc” și nu poate însemna scăderi de venituri pentru categorii profesionale vitale precum medicii, profesorii sau militarii. Această poziție reflectă preocupările sindicatelor și ale unei părți semnificative a populației privind impactul reformelor asupra veniturilor, mai ales în contextul unei inflații ridicate, care a atins 7,6% în aprilie 2026, conform Institutului Național de Statistică (INS).
Pe lângă aceste proiecte, PSD propune și adoptarea unor măsuri considerate urgente, inițiate de partid. Printre acestea se numără prelungirea TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie 2026, măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți, deblocarea posturilor din sistemul de sănătate și acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. Aceste propuneri vizează direct probleme economice și sociale resimțite de cetățeni, precum accesul la locuințe, costul vieții și funcționarea serviciilor publice esențiale, domenii în care România se confruntă cu deficite structurale, așa cum arată și rapoartele Eurostat privind cheltuielile sociale, unde România se situa sub media UE în 2025.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a abordat și comunicarea cu premierul interimar Ilie Bolojan, contrazicând declarațiile publice care sugerau un dialog întrerupt. Grindeanu a afirmat că primește „vreo 10 sau 11 propuneri” de la Bolojan pe care ar dori să le treacă prin Parlament, însă a criticat lipsa participării reprezentanților Guvernului la comitetele parlamentare. El a reiterat invitația la colaborare pentru gestionarea situației până la instalarea unui guvern cu puteri depline, chiar dacă, a admis, propunerile sale anterioare au fost „luate la mișto”. Grindeanu a subliniat că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară, dacă va exista o solicitare, pentru a discuta inclusiv „strategia pentru biodiversitate”, cu condiția ca aceasta să fie retrasă de Guvern și trimisă Parlamentului pentru aprobare, argumentând că hotărârile de Guvern sunt valabile doar pentru guvernele cu puteri depline.
O altă problemă majoră semnalată de liderul PSD este cea legată de plata avansului pentru programul european SAFE. Grindeanu a insistat că responsabilitatea acestei plăți revine Guvernului, nu Parlamentului, conform legii tratatelor. „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”, a declarat el, adăugând că deși problema este pe ordinea de zi și România are nevoie să facă aceste plăți pentru a se dota, nu trebuie încălcată legea. Această dispută subliniază blocajul instituțional generat de guvernul interimar și dificultățile în implementarea angajamentelor europene, cu riscul pierderii de fonduri sau întârzierii unor programe vitale.
Contextul politic actual, marcat de un guvern interimar și de negocieri dificile pentru formarea unei majorități, amplifică importanța fiecărui vot parlamentar. Blocajele semnalate de Grindeanu nu sunt izolate; ele reflectă o criză mai amplă de guvernanță, unde responsabilitățile sunt pasate între instituții, iar deciziile urgente sunt amânate. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din mai 2026, România înregistra o rată de absorbție a fondurilor europene din PNRR de doar 15%, mult sub media europeană de 35%, indicând o problemă sistemică în capacitatea administrativă și politică de a gestiona resursele disponibile.
PSD, prin vocea președintelui său, se poziționează ca un actor cheie în deblocarea situației, dar impune condiții stricte, reflectând o strategie de maximizare a influenței politice într-un moment de vulnerabilitate a Executivului. Această abordare, deși criticată de partidele de dreapta drept obstrucționistă, este justificată de social-democrați ca fiind o apărare a intereselor naționale și a cetățenilor, în fața a ceea ce ei numesc „incompetența” și „neputința” guvernului interimar. Divergențele nu sunt doar de natură politică, ci și de interpretare a prerogativelor instituționale, în special în ceea ce privește rolul Parlamentului și al Guvernului în situația unui executiv demis.
De ce contează
Această abordare fermă a PSD în sesiunea extraordinară a Parlamentului este crucială pentru deblocarea unor legi esențiale, dar și pentru direcția politică a țării. Condiționarea votului pe proiecte cheie, de la Codul Administrativ la Legea Salarizării și fondurile europene, poate accelera sau, dimpotrivă, bloca implementarea unor reforme necesare. Implicațiile se extind de la stabilitatea financiară a României, prin accesarea PNRR, până la veniturile medicilor și profesorilor, calitatea serviciilor publice și combaterea corupției. Neînțelegerile dintre Parlament și Guvernul interimar riscă să adâncească blocajul instituțional, afectând direct calitatea vieții cetățenilor și credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru agenda legislativă și pentru stabilitatea politică a României. Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească „orgoliile politice”, așa cum le-a numit Grindeanu, și să ajungă la un consens pe proiectele considerate prioritare. De asemenea, este incert cum va reacționa guvernul interimar la condițiile impuse de PSD, având în vedere că există deja un dialog tensionat între premierul Bolojan și liderul social-democrat.
O nouă sesiune extraordinară, sugerată de Grindeanu, ar putea oferi o șansă pentru soluționarea unora dintre aceste probleme, dar succesul depinde de voința politică de a negocia și de a găsi compromisuri în interesul public, mai ales în contextul presiunilor europene pentru implementarea reformelor și absorbția fondurilor.