Dezbateri aprinse în Parlament pe reforma integrității
Parlamentul României este scena unor dezbateri intense privind reforma legislației în domeniul integrității, esențială pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și aderarea la OCDE. Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, actualmente deputat PSD, a reacționat vehement, luni, 27 iulie 2026, la amendamentele depuse de PNL și USR pe Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), declarând că „lumina a aprins-o PSD” și că social-democrații nu vor vota proiectul de lege dacă nu va fi restaurat în forma inițială, transmisă Comisiei Europene. Potrivit lui Marinescu, PNL și USR ar fi „amputat” legea prin eliminarea publicității declarațiilor de avere și de interese, introducând ipoteze de exonerare de sancțiunea interdicției de a ocupa funcții publice pentru conflict de interese.
Amendamentele propuse de PNL și USR vizează introducerea obligației pentru demnitari de a depune o declarație de interese financiare, care ar urma să devină publică în maximum 60 de zile de la publicarea de către ANI, prin intermediul platformei e-DAI. Această inițiativă este ironizată de Radu Marinescu, care subliniază că PSD a desfășurat o activitate asiduă în 2025 și începutul lui 2026 pentru a contura soluții normative care să asigure atât îndeplinirea jalonului PNRR, cât și o formă de publicitate a declarațiilor, considerată absolut necesară pentru procesul de aderare la OCDE. El acuză partidele din coaliția guvernamentală că au modificat legea inițială, eliminând publicitatea și introducând clauze de impunitate pentru conflictele de interese, aspecte cu care PSD nu este de acord.
Radu Marinescu a explicat că proiectul inițial al PSD prevedea o abordare în acord cu o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilește că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei. Astfel, proiectul PSD includea ipoteze de individualizare a sancțiunilor, dar nu și exonerarea de răspundere. „Proiectul nostru nu prevede sub nicio formă exonerarea de răspundere. Cu asta nu putem să fim de acord”, a declarat Marinescu, subliniind că nu se poate accepta ca un conflict de interese constatat să rămână nesancționat pe coordonata cea mai importantă, respectiv interdicția de a ocupa o funcție publică.
Fostul ministru a mai precizat că legislația actuală a integrității este în proces de consolidare, având ca scop alinierea la deciziile instanțelor naționale și europene, inclusiv la cele ale Curții Constituționale a României. Curtea Constituțională a stabilit că anumite componente ale declarațiilor nu mai pot fi publice, ceea ce a necesitat un efort considerabil din partea PSD, în colaborare cu ANI, pentru a găsi formule care să permită publicului să ia cunoștință de aceste declarații de avere și interese, respectând totodată deciziile juridice. Marinescu a exprimat „neplăcerea și insatisfacția” de a vedea că alții elimină aceste prevederi din lege și apoi vin cu amendamente ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Inițial, la momentul plecării sale din minister, proiectul PSD avea o componentă de Ordonanță de Urgență (OUG) pentru îndeplinirea rapidă a jalonului PNRR și o componentă de proiect de lege pentru aspectele ce nu puteau fi incluse într-o OUG. Ulterior, din cauza incapacității constituționale a guvernului de a emite OUG-uri, cele două acte normative au fost contopite într-un singur proiect de lege. Acest proiect, care prevedea publicitate și nu conținea concesii la conflictul de interese, a fost înaintat Comisiei Europene, iar aceste standarde sunt cunoscute la nivel european. Prin urmare, PSD insistă ca orice modificare să restaureze această formă inițială a proiectului.
Dezbaterile pe propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității vor continua în ședința Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată. Poziția PSD, exprimată de Radu Marinescu, este clară: fără restaurarea proiectului în forma transmisă Comisiei Europene, social-democrații nu vor susține legea, acuzând PNL și USR de modificări care subminează principiile integrității și transparenței. Pe de altă parte, PNL și USR susțin că amendamentul lor aduce un plus de transparență, prin obligația depunerii declarațiilor de interese financiare și publicitatea acestora, corectând, în viziunea lor, lacunele sau interpretările anterioare.
De ce contează
Această dispută legislativă are implicații majore pentru credibilitatea României în fața partenerilor europeni și internaționali, în special în contextul aderării la OCDE și al îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Transparența declarațiilor de avere și de interese este un pilon fundamental al luptei anticorupție și al asigurării integrității în funcțiile publice. Neîndeplinirea acestor condiții poate afecta negativ accesul la fondurile europene și reputația țării, influențând direct bunăstarea cetățenilor și încrederea în instituțiile statului. Dezacordurile politice pe o lege atât de importantă pot prelungi procesul legislativ și pot genera incertitudine.
În concluzie, viitorul Legii ANI depinde crucial de capacitatea partidelor politice de a ajunge la un consens pe marginea principiilor de integritate și transparență. PSD a condiționat votul de restaurarea formei inițiale a proiectului, susținând că orice abatere de la aceasta ar compromite eforturile de combatere a corupției și de aliniere la standardele europene. Pe de altă parte, PNL și USR își apără amendamentele ca fiind necesare pentru consolidarea integrității. Rămâne de văzut dacă negocierile din Comisia Juridică vor reuși să reconcilieze aceste poziții divergente și să producă o lege robustă, care să îndeplinească atât cerințele naționale, cât și pe cele europene, fără a sacrifica principiile esențiale de integritate.
Altfel, riscul unui blocaj legislativ și al ratării unor jaloane importante rămâne semnificativ.