DNSC avertizează: Fraudă SMS cu taxe de parcare false

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis o alertă privind o nouă tentativă de fraudă prin SMS, în care atacatorii solicită plăți false pentru taxe de parcare, folosind mesaje care induc urgență și emoție pentru a obține date bancare. DNSC recomandă utilizatorilor să nu acceseze link-uri suspecte și să verifice autenticitatea informațiilor pe site-urile oficiale, raportând orice incident la 1911 sau pe Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică. Această campanie de smishing, care amenință cu penalități de cel puțin 200 de lei, vizează furtul datelor personale și financiare ale victimelor.

EN

Brief

The National Cyber Security Directorate (DNSC) has issued an alert regarding a new SMS fraud attempt, where attackers demand false parking fees, using urgent and emotional messages to obtain banking details. DNSC advises users not to click suspicious links and to verify information on official websites, reporting any incidents to 1911 or the National Cyber Security Incident Reporting Platform. This smishing campaign, threatening with penalties of at least 200 lei, aims to steal victims' personal and financial data.

DNSC avertizează: Fraudă SMS cu taxe de parcare false
Sursa foto: evz.ro

Alertă națională privind noi atacuri cibernetice

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis luni, 27 iulie 2026, o alertă de urgență, semnalând o nouă tentativă de fraudă prin SMS, care vizează taxele de parcare false. Această schemă de atac cibernetic, conform DNSC, exploatează latura emoțională a victimelor, folosind un mesaj persuasiv ce include un link către o pagină web frauduloasă. "Contul dumneavoastră de parcare prezintă plăți restante" este mesajul-momeală folosit de atacatori, menit să inducă panică și să determine acțiuni impulsive, așa cum subliniază instituția.

Potrivit comunicatelor DNSC, preluate de Digi24, EVZ și Mediafax, strategia infractorilor cibernetici debutează cu o notificare scurtă, concepută să stârnească îngrijorare imediată. Mesajul trimis victimelor informează despre o presupusă taxă de parcare neachitată și, ulterior, le oferă "avantajul" de a achita suma restantă fără penalități, invocând "istoricul de plată" al utilizatorului. Această abordare psihologică, ce combină o veste proastă cu o soluție aparent avantajoasă, este un element cheie al manipulării. După cum explică specialiștii DNSC, "introducerea datelor bancare pe aceste pagini poate duce la compromiterea conturilor și la pierderi financiare", deoarece site-ul este controlat integral de atacatori.

Un aspect crucial al acestei fraude este presiunea timpului și amenințarea cu consecințe grave. Infractorii, în încercarea de a reduce timpul de gândire al victimei, subliniază urgența demersului și potențiale penalități usturătoare. Un exemplu concret citat de DNSC, prezent în toate cele trei surse, este: "Atentie: Termenul limita de plata este 28 iulie 2026. Dupa aceasta data, pot fi aplicate taxe suplimentare de cel putin 200 de lei, inclusiv costuri de recuperare si dobanzi, iar situatia poate avea consecinte asupra istoricului dumneavoastra de credit". Această tactic este menită să amplifice starea de impacientare și să forțeze victima să acționeze rapid, fără a verifica autenticitatea informațiilor.

Experții DNSC au identificat o serie de indicii care ar trebui să ridice suspiciuni imediate utilizatorilor. Printre acestea se numără sursa mesajului (adesea o adresă de e-mail sau un număr suspect), domenii web fără legătură cu instituțiile oficiale, formulări alarmante și presiune privind termenele-limită, precum și solicitarea urgentă de accesare a unui link. Toate aceste elemente converg către cele trei caracteristici comune ale tentativelor de fraudă: emoția, urgența și solicitarea furnizării de date sensibile, un pattern identificat de DNSC în numeroase campanii de phishing din 2023 și 2024, conform rapoartelor anuale ale instituției.

În contextul european, România se confruntă cu o creștere a atacurilor de tip phishing și smishing, similar cu tendințele observate în state membre precum Germania și Franța, unde autoritățile de securitate cibernetică, precum BSI și ANSSI, au raportat o intensificare a campaniilor de fraudă bazate pe inginerie socială. Această metodă de atac, care manipulează psihologic victimele, rămâne una dintre cele mai eficiente pentru infractorii cibernetici, având în vedere că factorul uman este adesea cea mai slabă verigă în lanțul securității digitale. Statisticile Eurostat din 2023 indicau că peste 15% dintre utilizatorii de internet din UE au fost victimele unor incidente de securitate cibernetică, inclusiv fraude financiare online.

Pentru a se proteja, DNSC a emis un set clar de recomandări, subliniind importanța vigilenței digitale. Utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze link-uri suspecte primite prin SMS, să verifice întotdeauna sursa mesajelor și numele de domeniu din link-uri pentru a se asigura că sunt site-uri oficiale. De asemenea, este esențial ca informațiile să fie verificate exclusiv pe site-urile oficiale ale instituțiilor vizate și să nu se introducă niciodată date personale sau bancare pe pagini suspecte. Orice tentativă de fraudă trebuie raportată imediat la numărul de urgență 1911 sau prin intermediul Platformei Naționale de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică, pnrisc.dnsc.ro, un instrument lansat de DNSC în 2022 pentru a facilita centralizarea și analiza incidentelor. Absența unei reacții rapide din partea victimelor poate permite atacatorilor să își finalizeze acțiunile, ducând la pierderi financiare semnificative.

De ce contează

Această alertă este crucială deoarece atacurile de tip smishing (phishing prin SMS) sunt în continuă creștere și devin tot mai sofisticate, țintind un număr mare de cetățeni. Fără o conștientizare adecvată, victimele pot suferi pierderi financiare considerabile și compromiterea datelor personale, cu implicații pe termen lung asupra securității lor financiare și a istoricului de credit. Prin exploatarea emoțiilor și a urgenței, infractorii reușesc să ocolească măsurile tehnice de securitate, făcând educația digitală a publicului esențială în prevenirea acestor fraude și protejarea patrimoniului individual.

Pe viitor, este de așteptat ca DNSC și alte instituții de aplicare a legii să continue monitorizarea acestor campanii de fraudă și să emită noi avertismente pe măsură ce apar noi metode de atac. Colaborarea dintre DNSC, instituțiile bancare și operatorii de telefonie mobilă este vitală pentru a bloca paginile frauduloase și a identifica sursele acestor atacuri. De asemenea, se anticipează o intensificare a campaniilor de conștientizare publică, pentru a crește reziliența utilizatorilor la ingineria socială.

Rămâne de văzut dacă legislația actuală, inclusiv Legea 58/2021 privind securitatea cibernetică, va fi suficientă pentru a combate eficient aceste amenințări în continuă evoluție sau dacă vor fi necesare noi reglementări pentru a proteja mai bine cetățenii români în spațiul digital.