Raportul Institutului Elie Wiesel avertizează asupra fenomenului
Mesajele și atitudinile antisemite s-au extins semnificativ în România în ultimul an, cu peste 40% dintre români aderând la teorii conspiraționiste antisemite, conform raportului anual de monitorizare publicat luni, 27 iulie 2026, de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Concluzia instituției este clară: „bulgărele antisemitismului nu s-a oprit din rostogolire”.
Raportul, care acoperă perioada mai 2025 - aprilie 2026, subliniază o proliferare a mesajelor antisemite, negaționiste și a celor care promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau al unor lideri importanți ai Mișcării Legionare. Acest fenomen este vizibil mai ales în mediul online, pe rețele sociale și platforme video, unde narațiuni antisemite clasice și teorii conspiraționiste actualizate, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori, continuă să circule, potrivit MEDIAFAX și altor surse.
Un sondaj de opinie realizat de Social Monitor pentru Institutul „Elie Wiesel” în perioada 1-15 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1004 persoane, a scos la iveală tendințe îngrijorătoare. La finalul anului 2025, 40% dintre români credeau că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”, o creștere cu 18% față de acum patru ani. De asemenea, 35% consideră că accesul evreilor în anumite profesii ar trebui limitat numeric, iar 29% îi învinovățesc pe evrei pentru „instaurarea comunismului în România”. Procentul celor care percep minoritatea evreiască drept „o problemă” sau „o amenințare” s-a dublat față de 2021, ajungând la 11%.
Peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste vechi de secole sau actualizate, cum ar fi cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Institutul subliniază că dezmințirile sporadice din presă sau din partea autorităților publice nu reușesc să țină pasul cu ritmul de distribuire a acestor dezinformări. Mai mult, Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) se dovedește, în practică, ineficient în combaterea valului de ură din online, adaugă raportul.
Memoria victimelor Holocaustului este de asemenea afectată, procentul celor care consideră că aceasta trebuie păstrată fiind în scădere cu 8% față de 2021. În paralel, 30% dintre respondenți (față de 24% în 2021) cred că „evreii se folosesc de Holocaust ca să șantajeze România”, iar 39% consideră că o fac „pentru interese proprii”.
Printre temele care au dominat spațiul public în perioada analizată se numără legea de modificare a OUG nr. 31/2002, inițiată de deputatul Silviu Vexler, care vizează combaterea antisemitismului și xenofobiei. Această inițiativă a generat amenințări cu moartea și mesaje violente cu substrat antisemit la adresa deputatului și a susținătorilor legii. De asemenea, memoria legionară și a criminalilor de război, precum și comemorarea a 50 de ani de la moartea poetului legionar Radu Gyr, au fost subiecte centrale. Institutul „Elie Wiesel” a fost ținta unei agresivități simbolice fără precedent în această perioadă.
Controversele publice au vizat și reprezentarea unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul. S-au dezbătut intens ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele legate de o piesă asociată eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională, și decizia Filarmonicii Banatul de a elimina colindele lui Radu Gyr din repertoriul concertului de Crăciun. Institutul acuză Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara și Primăria Municipiului București că refuză de ani buni redenumirea străzilor intitulate după Radu Gyr, Mircea Vulcănescu și alte personaje controversate din trecutul fascist.
Propagarea mesajelor antisemite și pro-legionare a fost observată și în cadrul unor proteste ale dreptei radicale, la comemorări anticomuniste, prin creații artistice sau culturale, graffiti-uri și chiar prin vânzarea online de cărți cu teme legionare. O tendință recentă este înmulțirea și promovarea artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, inclusiv intenția de a organiza un festival internațional de black metal neonazist în Buzău, care a fost ulterior anulat, conform Institutului „Elie Wiesel”.
Deși reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și finalizării anchetelor judiciare, autorii raportului admit că este dificil de evaluat impactul real al acestor măsuri în combaterea fenomenelor. Această creștere a antisemitismului în România, o țară unde, potrivit datelor Eurostat din 2024, percepția generală asupra minorităților este deja fragilă, indică o nevoie stringentă de strategii mai eficiente și coordonate.
De ce contează
Creșterea alarmantă a antisemitismului și a aderenței la teorii conspiraționiste, evidențiată de Institutul „Elie Wiesel”, are implicații profunde pentru societatea românească. Aceasta subminează valorile democratice, erodează coeziunea socială și amenință siguranța minorităților. Persistența și amplificarea mesajelor de ură în spațiul public, în ciuda eforturilor sporadice de dezmințire, arată vulnerabilitatea la dezinformare și necesitatea unor campanii educaționale și legislative mai robuste. Ignorarea sau relativizarea Holocaustului și promovarea cultului criminalilor de război distorsionează istoria și riscă repetarea unor erori tragice.
În concluzie, raportul Institutului „Elie Wiesel” trage un semnal de alarmă serios. Deși autoritățile au început să reacționeze mai vizibil, eficiența acțiunilor lor rămâne sub semnul întrebării, mai ales în mediul online. Provocările viitoare includ adaptarea legislației, cum ar fi OUG nr. 31/2002, pentru a combate mai eficient discursul instigator la ură și dezinformarea, și implementarea unor programe educaționale solide.
Este esențial ca societatea civilă, instituțiile academice și mass-media să colaboreze pentru a contracara acest val de antisemitism și pentru a promova o cultură a toleranței și a respectului pentru adevărul istoric, evitând relativizarea crimelor trecutului și glorificarea unor figuri controversate.