Al-Sharaa propune pace, ONU condamnă acțiunile Israelului
Președintele sirian Ahmed al-Sharaa a declarat duminică, 27 iulie 2026, într-un interviu acordat postului Al Jazeera și citat de Reuters, că Siria urmărește să ajungă la un acord de securitate cu Israelul. Această declarație marchează o schimbare semnificativă de ton din partea Damascului, care, potrivit liderului sirian, ar putea deschide calea către o pace cuprinzătoare între cele două țări. Al-Sharaa a subliniat că o astfel de înțelegere nu ar compromite dreptul Siriei asupra Înălțimilor Golan, teritoriu pe care Israelul l-a cucerit de la Siria în războiul de șase zile din 1967 și l-a anexat în 1981.
Al-Sharaa a precizat că țara sa încearcă să implice un grup numeros de țări pentru a exercita presiuni asupra Israelului în vederea adoptării unei politici mai echilibrate față de Siria, afirmând că "evităm să intrăm în confruntări". Această abordare diplomatică vine într-un context regional tensionat, marcat de o escaladare a relațiilor dintre cele două state chiar și după înlăturarea fostului președinte Bashar al-Assad. După prăbușirea regimului Assad în decembrie 2024, sub conducerea forțelor rebele ale lui Al-Sharaa, trupele israeliene au pătruns în Siria și au ocupat noi teritorii strategice, inclusiv zone demilitarizate și versantul sirian al Muntelui Hermon, care domină capitala Damasc.
Armata israeliană atacă cu regularitate ținte în Siria pentru a distruge depozite de arme sau echipament militar, conform Reuters. De asemenea, Israelul a reținut persoane din Siria și susține că acționează pentru protejarea minorității religioase druze din Siria, pe care o consideră un aliat. Potrivit agenției de stat siriene SANA, forțele israeliene au bombardat duminică mai multe zone din Siria și au distrus un transformator electric în satul Maariyah, lăsând locuințele fără curent electric. Aceste acțiuni contravin acordului privind dezangajarea forțelor din 1974, un aspect subliniat de secretarul general al ONU.
Declarațiile lui Al-Sharaa au coincis cu vizita în Siria a secretarului general al ONU, Antonio Guterres – prima vizită a unui șef al Națiunilor Unite în această țară din 2009 încoace. Guterres a subliniat într-o declarație publicată duminică pe platforma X că "încălcările de către Israel ale acordului privind dezangajarea forțelor din 1974 sunt inacceptabile și trebuie să înceteze" și a cerut respectarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a Siriei. Această poziție a ONU oferă un sprijin diplomatic important regimului de la Damasc, care încearcă să-și refacă relațiile internaționale după aproape 14 ani de război civil și decenii de izolare sub conducerea familiei Assad.
Contextul istoric al conflictului arată că în 1967, în timpul Războiului de Șase Zile, Israelul a ocupat Înălțimile Golan, o zonă strategică de aproximativ 1.800 de kilometri pătrați, anexând-o unilateral în 1981, o decizie nerecunoscută la nivel internațional. Această anexare a fost condamnată de Rezoluția 497 a Consiliului de Securitate al ONU din 1981, care a declarat-o nulă și neavenită. De-a lungul anilor, au existat mai multe încercări de mediere a păcii, însă fără succes, în principal din cauza statutului Înălțimilor Golan și a prezenței militare israeliene continue în regiune. Situația minorității druze, divizată între loialitatea față de Siria și relațiile cu Israelul, adaugă un strat suplimentar de complexitate. În anii 2000, sub regimul Assad, discuțiile de pace mediate de Turcia au eșuat, iar conflictul sirian a înghețat practic orice inițiativă diplomatică.
De ce contează
Această deschidere a Siriei către un acord de securitate cu Israelul, în ciuda tensiunilor recente și a ocupației israeliene continue, este un indicator al unei potențiale reconfigurări a dinamicii regionale. Pentru Siria, condusă acum de Al-Sharaa, un astfel de acord ar putea reprezenta o șansă de a-și stabiliza frontierele, de a atrage investiții pentru reconstrucție și de a ieși din izolarea internațională. Pentru Israel, ar putea oferi o oportunitate de a reduce riscurile de securitate de la granița nordică și de a consolida stabilitatea regională, deși problema Înălțimilor Golan rămâne un impediment major. Implicarea ONU subliniază importanța respectării dreptului internațional și a suveranității statelor, un element esențial pentru orice soluție pe termen lung.
Viitorul acestor negocieri este incert. Pe de o parte, dorința Siriei de a implica un număr mare de state pentru a pune presiune pe Israel sugerează o abordare diplomatică multilaterală. Pe de altă parte, poziția fermă a Israelului privind Înălțimile Golan și acțiunile sale militare continue pe teritoriul sirian ar putea complica semnificativ dialogul. Rămâne de văzut dacă vizita lui Guterres va genera un impuls diplomatic suficient pentru a depăși impasul. Administrația de la Damasc, pe lângă provocările de securitate, încearcă să refacă relațiile internaționale și să reconstruiască economia siriană după aproape 14 ani de război civil și decenii de izolare.
Succesul acestor eforturi va depinde în mare măsură de capacitatea de a naviga complexitatea relațiilor cu vecinii și de a obține sprijin internațional consistent.