Jumătate de milion de euro, găsiți la directorul UMP
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reținut vineri, 24 iulie 2026, trei directori din industria de armament de stat și un administrator de societăți comerciale, sub acuzația de luare și dare de mită. Cel mai important detaliu, confirmat de DNA și publicat în premieră de G4Media, este descoperirea a peste 500.000 de euro în numerar la domiciliul directorului Uzinei Mecanice Plopeni, Tiberiu Alexandru Pîrvu, în urma perchezițiilor. Acesta, alături de ceilalți trei inculpați, a fost prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă, însă instanța a decis plasarea lor în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
Potrivit comunicatului DNA, directorul general al Uzinei Mecanice București (UMB), Mihai Rafiu, este acuzat de luare de mită în formă continuată, în 12 acte materiale, primind în perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026 suma totală de 48.000 lei de la inculpatul V.M., administrator al mai multor societăți comerciale. Aceste sume ar fi fost oferite în legătură cu inițierea procedurilor de achiziție, derularea contractelor și aprobarea plăților facturilor emise de firmele lui V.M. Mihai Rafiu, absolvent al Institutului Politehnic București și cu un master la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, și-a început cariera la UMB în 1983 și a ocupat funcția de director din 2017.
În cazul Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), directorul general Tiberiu Alexandru Pîrvu ar fi primit direct de la V.M. suma de 25.900 lei, în trei tranșe, între mai și iulie 2026. Banii ar fi fost dați pentru aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor cu societățile administrate de V.M. Sumele de bani, în lei și valută, găsite la domiciliul său, au fost ridicate în vederea instituirii sechestrului asigurător, conform DNA.
Directoarea comercială a UMP, Liliana Sorescu, este acuzată de două infracțiuni de luare de mită, una în formă continuată. În cursul anului 2026, ea ar fi primit de la V.M. suma totală de 24.250 lei pentru lansarea comenzilor și formalitățile de recepție. Un detaliu inedit, menționat de DNA, este că în februarie 2026, Sorescu ar fi primit 3.800 USD de la reprezentantul altor societăți comerciale, dar ulterior, între 15 mai și 29 iunie 2026, invocând că bancnotele ar fi fost false, a primit echivalentul în lei (17.200 lei) prin intermediul lui V.M.
Contractele dintre cele două uzine și societățile comerciale administrate de V.M. vizau, în principal, servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii, domenii esențiale pentru funcționarea unităților din industria de apărare. Pe lângă perchezițiile din București și Plopeni, surse G4Media au indicat că joi, 23 iulie 2026, au avut loc percheziții și la alte două filiale Romarm, respectiv Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir, deși DNA nu a oferit detalii oficiale despre aceste locații.
Compania Națională Romarm, sub a cărei umbrelă funcționează uzinele vizate, a reacționat printr-un comunicat de presă. Directorul Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, a declarat pentru G4Media că nu a fost informat oficial de acțiunea DNA, dar a subliniat că „susținem orice demers al instituțiilor statului”. Conducerea Romarm a imputat problemele actuale din filiale „deficiențelor semnalate în mod repetat acționarului său, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT)”. Aceasta a menționat că soluții pentru o structură de conducere mai suplă și eficientă au fost avansate către MEDAT încă din aprilie 2026, dar „Ministerul Economiei nu a luat nicio decizie”.
Romarm a accentuat că este necesară recunoașterea de către minister a „nivelului de degradare al activelor, decalajului tehnologic și devalizării secțiilor de producție” și solicită instrumente și sprijin pentru rezolvarea acestor probleme, astfel încât Romarm să nu fie doar un „dispecer”. Conducerea companiei a exprimat temerea că „procesul de devalizare va continua în filiale” în lipsa unor demersuri de reformă profundă a sectorului de stat, asigurând totodată că activitatea operațională legitimă și contractele în derulare nu sunt afectate de aceste evenimente.
Uzina Mecanică București (UMB), cu o cifră de afaceri de 344 milioane lei și un profit de 12,5 milioane lei în 2025, este specializată în producția, modernizarea și mentenanța vehiculelor blindate și a tancurilor, inclusiv tancul TR-85M1 și transportoarele Piranha V, în parteneriat cu General Dynamics Land Systems. UMB avea la sfârșitul anului 2025 datorii la bugetul de stat de 115,5 milioane lei, cu aproximativ 200 de angajați. La rândul său, Uzina Mecanică Plopeni (UMP) produce muniție de artilerie și calibru mediu, având o cifră de afaceri de 108,5 milioane lei și un profit de 10,6 milioane lei în 2025, cu 410 angajați și datorii la stat de 72,6 milioane lei. În 2022, un director comercial și un consilier juridic de la UMP au fost acuzați de trafic de influență, pretinzând bani de la un om de afaceri pentru a influența directorul general.
Uzina Mecanică Cugir, specializată în producția de muniție și armament ușor, inclusiv conform standardelor NATO, a înregistrat o cifră de afaceri de 243 milioane lei și un profit de 33 milioane lei în 2025, cu 950 de salariați. Fabrica de Arme Cugir, principalul producător de arme individuale de infanterie, a avut în 2025 o cifră de afaceri de 48,5 milioane lei, dar o pierdere de aproape 13 milioane lei și datorii la bugetul de stat de 52,3 milioane lei, cu 770 de angajați. Aceste date subliniază complexitatea situației financiare și operaționale a filialelor Romarm, pe fondul acuzațiilor de corupție.
De ce contează
Aceste acuzații de corupție la vârful unor companii strategice din industria de apărare a României sunt extrem de grave și au implicații profunde. Ele subminează încrederea publică în administrarea resurselor statului, mai ales într-un sector vital pentru securitatea națională. Faptul că uzinele implicate au și datorii semnificative la bugetul de stat, în timp ce directorii sunt acuzați de luare de mită, ridică semne de întrebare serioase despre managementul și integritatea sistemului. Această situație poate afecta capacitatea României de a-și moderniza armata și de a-și onora angajamentele internaționale, având un impact direct asupra imaginii țării și a eficienței apărării naționale, mai ales în contextul geopolitic actual.
Decizia Tribunalului București de a plasa inculpații în arest la domiciliu, în loc de arest preventiv, lasă deschisă întrebarea dacă această măsură va fi suficientă pentru a preveni influențarea anchetei. Urmărirea penală continuă și față de alte persoane, sugerând că rețeaua de corupție ar putea fi mai extinsă. Rămâne de văzut dacă Ministerul Economiei va răspunde solicitărilor Romarm privind reforma structurală și transparentizarea, esențiale pentru asanarea acestui sector.
Monitorizarea atentă a evoluțiilor juridice și administrative va fi crucială pentru a înțelege amploarea reală a fenomenului și pentru a implementa măsuri corective eficiente în industria românească de apărare.