Directori din industria de armament, reținuți de DNA

Trei directori din industria de armament de stat, inclusiv directorul Uzinei Mecanice București (UMB) și directorul general, alături de directorul comercial ai Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), au fost reținuți de Direcția Națională Anticorupție (DNA) sub acuzația de luare de mită, potrivit unor surse citate de G4Media. Această acțiune survine în contextul unor percheziții desfășurate joi, 23 iulie 2026, și la alte filiale ale Companiei Naționale Romarm, respectiv Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir. Cei trei directori reținuți vor fi prezentați vineri, 24 iulie 2026, la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă.

Mihai Rafiu, directorul Uzinei Mecanice București din 2017, este unul dintre oficialii vizați. Rafiu, absolvent al Institutului Politehnic București și cu un master în Managementul Informației de Securitate Națională la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, a parcurs toate etapele ierarhice în cadrul UMB, începând ca mecanic în 1983 și devenind inginer în 1990. A ocupat funcții de șef de secție, inspector I.S.C.I.R. și director comercial înainte de a prelua conducerea generală. UMB, o filială strategică a Romarm, este specializată în producția, asamblarea, modernizarea și mentenanța vehiculelor blindate și a tancurilor, inclusiv tancul TR-85M1 și transportoarele Piranha V, produse în parteneriat cu General Dynamics Land Systems. În 2025, UMB a înregistrat o cifră de afaceri de 344 de milioane de lei și un profit de 12,5 milioane de lei, având aproape 200 de angajați.

La Uzina Mecanică Plopeni, unde au fost de asemenea efectuate rețineri, se produce muniție de artilerie, muniție de calibru mediu, componente pirotehnice și contramăsuri pentru forțele armate. UMP a avut în 2025 o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei, cu un profit de 10,6 milioane de lei și 410 angajați. Această uzină nu este la prima confruntare cu acuzațiile de corupție. La începutul anului 2026, Tribunalul București a pronunțat sentința pe fond într-un dosar anterior de corupție, în care fostul director comercial Marian Bratu a fost judecat pentru trafic de influență, iar consilierul juridic Claudia Oprișenescu pentru complicitate la trafic de influență. Acuzațiile din 2022 vizau pretinderea și primirea de sume de bani și produse de la un om de afaceri, în schimbul influențării directorului general pentru aprobarea unor plăți și continuarea raporturilor comerciale.

Perchezițiile DNA de joi, 23 iulie 2026, s-au extins și la Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir. Directorul UM Cugir, Mircea Trifan, a confirmat pentru Est-europeni că a avut loc un control DNA la sediul uzinei și la domiciliul său, vizând achiziții de materiale electrice. Deși asupra sa nu a fost impusă nicio măsură preventivă, i-au fost ridicate telefoanele mobile. Nicu Fălcoi, noul administrator special al Uzinei Mecanice Cugir, a refuzat să facă declarații privind ancheta, conform ziarulunirea.ro. Aceste investigații subliniază o problemă sistemică de integritate în cadrul companiilor de stat din industria de apărare, un sector vital pentru securitatea națională.

Contextul acestor rețineri este unul de interes sporit pentru industria de apărare românească, mai ales în actualul climat geopolitic regional. Capacitatea de producție a Romarm și a filialelor sale este crucială pentru echiparea Armatei Române și pentru onorarea angajamentelor NATO. În comparație, o firmă privată de armament deținută de o bistrițeancă de 75 de ani și un colonel de poliție a înregistrat în 2024 un profit de șase ori mai mare decât întreaga companie de stat Romarm, conform unei investigații G4Media. Această discrepanță sugerează posibile ineficiențe sau probleme de management în sectorul de stat, pe lângă acuzațiile de corupție.

Situația actuală ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt gestionate achizițiile și contractele în companiile de stat din industria de apărare. Corupția în acest sector nu doar că erodează încrederea publică, dar poate și submina eforturile de modernizare a armatei, afectând direct capacitatea de apărare a țării. Legile privind achizițiile publice, cum ar fi Legea nr. 98/2016, sunt menite să asigure transparența și concurența, dar aplicarea lor în practică, mai ales în sectoare sensibile, pare a fi deficitară. Precedentele cazuri de corupție la UMP, care au vizat inclusiv directori comerciali și consilieri juridici, indică o vulnerabilitate persistentă a sistemului.

De ce contează

Aceste rețineri și investigații DNA sunt de o importanță capitală pentru securitatea și economia României. Corupția în industria de armament subminează direct capacitatea Armatei Române de a se moderniza și de a funcționa eficient, mai ales într-un context regional volatil. De asemenea, afectează credibilitatea țării pe plan internațional și poate descuraja investițiile străine în sectorul de apărare. Pentru contribuabili, înseamnă risipa banilor publici prin achiziții supraevaluate sau prin deturnarea fondurilor destinate modernizării esențiale. Transparența și integritatea în acest domeniu sunt vitale pentru garantarea apărării naționale și pentru o bună guvernanță.

Ancheta DNA este în plină desfășurare, iar evoluțiile viitoare vor depinde de probele adunate și de deciziile instanțelor de judecată. Este de așteptat ca, pe lângă măsurile preventive solicitate pentru directorii reținuți, să urmeze și alte audieri și, posibil, extinderi ale investigației. Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni vor duce la o curățare reală a sistemului și la implementarea unor mecanisme mai stricte de control și prevenire a corupției în companiile de stat din industria de apărare.

O reformă structurală a Romarm și a filialelor sale ar putea fi necesară pentru a asigura un management eficient și transparent, în conformitate cu standardele europene.