Mita și bani falși, descoperiți de DNA
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reținut joi, 23 iulie 2026, trei directori din cadrul industriei de apărare a României, sub acuzația de luare de mită, în urma unor percheziții care au scos la iveală sume considerabile de bani. Printre cei reținuți se numără Mihai Rafiu, directorul general al Uzinei Mecanice București (UMB), și Tiberiu Alexandru Pârvu, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), alături de Liliana Sorescu, director comercial la UMP. Aceștia sunt acuzați că ar fi pretins și primit bani de la omul de afaceri Marian Voinea, în schimbul prelungirii sau menținerii unor contracte, conform comunicatului oficial al DNA.
Potrivit surselor judiciare citate de Gândul, la domiciliul lui Tiberiu Alexandru Pârvu, directorul UMP, au fost descoperiți aproximativ 500.000 de euro, ținuți în pungi, plicuri și sertare. Anchetatorii DNA au cerut explicații pentru această sumă, dar Pârvu ar fi oferit „explicații neplauzibile”, conform dosarului aflat la Tribunalul București. Deși directorul a declarat că el și soția sa nu fac cheltuieli mari, procesul verbal de percheziție a identificat un autoturism Range Rover folosit de acesta, iar investigațiile au relevat că Pârvu se interesa de achiziția unui hotel la mare și depunea periodic numerar în conturile proprii. Avocatul său a susținut că banii provin „de la socri”, o explicație pe care procurorii o consideră insuficientă.
Ancheta DNA, care a vizat atât domiciliile suspecților, cât și sediile Uzinei Mecanice București și Uzinei Mecanice Plopeni, a scos la iveală un mecanism de corupție continuată. Mihai Rafiu, directorul UMB, ar fi primit, în perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026, suma totală de 48.000 lei, în 12 tranșe a câte 4.000 lei, de la Marian Voinea. Aceste sume ar fi fost oferite pentru inițierea procedurilor de achiziție, derularea contractelor și aprobarea plăților facturilor emise de societățile administrate de Voinea, conform DNA. De asemenea, Tiberiu Alexandru Pârvu de la UMP ar fi încasat direct de la Voinea 25.900 lei în trei tranșe, între mai și iulie 2026, pentru aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor.
Un caz aparte este cel al Lilianei Sorescu, director comercial la UMP, care ar fi pretins și primit în cursul anului 2026 suma de 24.250 lei de la Marian Voinea. Într-o situație distinctă, în februarie 2026, Sorescu ar fi primit 3.800 USD de la reprezentantul altor societăți aflate în relații contractuale cu UMP. Ulterior, între 15 mai și 29 iunie 2026, invocând că cei 3.800 USD erau bancnote false, Sorescu ar fi primit echivalentul în lei, respectiv 17.200 lei, prin intermediul lui V.M., potrivit informațiilor DNA. Această situație subliniază nu doar corupția, ci și încercările de manipulare și înșelăciune în cadrul schemelor ilicite.
Contractele vizate de această anchetă, încheiate între cele două uzine și societățile comerciale administrate de Marian Voinea, aveau ca obiect principal servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii. Aceste uzine, fiind parte a industriei de apărare, joacă un rol strategic pentru securitatea națională. O astfel de corupție poate compromite calitatea echipamentelor, eficiența operațională și, în cele din urmă, capacitatea de apărare a țării. În context european, incidente similare de corupție în sectorul apărării au fost semnalate în alte state membre, cum ar fi Bulgaria sau Croația, atrăgând atenția Comisiei Europene asupra necesității unor mecanisme de control mai stricte și a transparenței achizițiilor publice.
Ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, a reacționat prompt la aflarea veștilor, declarând că „mesajul meu este clar și simplu. În România chiar sper, într-un stat de drept, ca oricine face lucruri nelegale să plătească. Așadar, sper ca instituțiile statului să ia deciziile obiectiv, iar încă o dată, dacă cineva a profitat în industria de apărare pentru foloase necuvenite, să plătească.” Ministrul a recunoscut că „nu cred că totul este curat în industria de apărare, după cum nu cred că în România nu mai există corupție.” Această declarație subliniază o problemă sistemică, nu doar o excepție, și impune o analiză aprofundată a vulnerabilităților din sectorul de stat.
Cei patru inculpați – Rafiu Mihai, Pârvu Tiberiu Alexandru, Sorescu Liliana și Marian Voinea – au fost prezentați vineri, 24 iulie 2026, Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Acțiunea penală a fost pusă în mișcare, iar procurorii continuă investigațiile, existând date că și alte persoane ar putea fi implicate. Această etapă a procesului penal, conform art. 309 din Codul de procedură penală, are scopul de a administra probatoriul, respectând principiul prezumției de nevinovăție.
De ce contează
Acest caz de corupție în industria de apărare este extrem de grav, având implicații directe asupra securității naționale și credibilității statului român. Uzinele Mecanice București și Plopeni sunt entități strategice, iar actele de corupție pot compromite capacitatea de producție și mentenanță a echipamentelor militare, afectând direct dotarea Armatei Române. Pe lângă impactul financiar, care se ridică la sume considerabile, inclusiv cei 500.000 de euro descoperiți, este afectată încrederea publicului în instituțiile statului și în modul de gestionare a resurselor publice, mai ales într-un sector vital. Este esențial ca astfel de infracțiuni să fie investigate și sancționate exemplar pentru a descuraja viitoarele acte de corupție și a asigura integritatea sistemului de apărare.
Următoarele etape ale acestui caz vor include decizia Tribunalului București privind arestarea preventivă a inculpaților și continuarea extinderii investigațiilor pentru a identifica toți complicii și pentru a elucida întreaga rețea de corupție. Este de așteptat ca Ministerul Economiei și Ministerul Apărării Naționale să demareze propriile anchete administrative interne pentru a identifica lacunele sistemice care au permis astfel de fapte. Pe termen lung, acest caz ar putea determina o revizuire a procedurilor de achiziții și management în cadrul companiilor de stat din industria de apărare, cu un accent pe transparență și responsabilitate.
De asemenea, este posibil să vedem o intensificare a colaborării dintre instituțiile de control și cele de aplicare a legii pentru a preveni astfel de situații pe viitor.