Acuzații de luare de mită și reacții oficiale
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a reținut, vineri, trei directori din companii de stat din industria românească de apărare, acuzați de luare de mită. Această acțiune subliniază o preocupare crescândă pentru integritatea în sectorul strategic al apărării, în contextul unor deficiențe structurale semnalate anterior. Mihai Rafiu, directorul general al Uzinei Mecanice București (UMB), Tiberiu Alexandru Pîrvu, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, și Liliana Sorescu, director comercial la aceeași uzină, au fost reținuți, alături de un reprezentant al unor firme private, conform surselor judiciare citate de G4Media și HotNews. Aceștia vor fi prezentați în fața Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.
Potrivit informațiilor obținute de Observator, Mihai Rafiu este acuzat că ar fi primit, atât direct, cât și prin intermediul unei alte persoane, suma totală de 48.000 de lei, în 12 tranșe a câte 4.000 de lei. Sumele ar fi fost plătite de inculpatul V.M., reprezentant al unor firme private, pentru inițierea procedurilor de achiziție, derularea contractelor și aprobarea plăților facturilor emise de societățile administrate de V.M. În cazul lui Tiberiu Pîrvu, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, acuzațiile vizează luare de mită în formă continuată, acesta primind direct de la V.M. suma de 25.900 de lei, în trei tranșe, pentru aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor. Liliana Sorescu, director comercial la Plopeni, ar fi pretins și primit 24.250 de lei de la același V.M., invocând chiar și bancnote false pentru a cere banii din nou, în legătură cu lansarea comenzilor și recepția bunurilor livrate. Inculpatul V.M. a fost reținut pentru dare de mită și complicitate la luare de mită. În timpul perchezițiilor, au fost descoperiți aproximativ 500.000 de euro, majoritatea la Tiberiu Pîrvu, ascunși în pungi și plicuri, detaliază Digi24.
Companiile implicate în acest dosar au un rol strategic în industria de apărare a României. Uzina Mecanică București, filială a Companiei Naționale ROMARM, este esențială pentru producția, asamblarea, modernizarea și mentenanța tancurilor TR-85M1 și, în parteneriat cu General Dynamics Land Systems, produce transportoarele blindate Piranha V, vitale pentru Armata Română. În 2025, UMB a înregistrat o cifră de afaceri de 344 de milioane de lei și un profit de 12,5 milioane de lei, având aproape 200 de angajați, dar și datorii la bugetul de stat de 115,5 milioane de lei, conform G4Media. Uzina Mecanică Plopeni, de asemenea filială ROMARM, fabrică muniție de artilerie, componente pirotehnice și sisteme de contramăsuri. Aceasta a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 108,5 milioane de lei și un profit de 10,6 milioane de lei, cu 410 angajați, dar are datorii de 72,6 milioane de lei la bugetul de stat. Observator menționează că Uzina Mecanică Plopeni era implicată în fabricarea componentelor pentru rachetele antigrindină, producție care s-a oprit, lăsând uzina cu stocuri importante.
Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Compania Națională ROMARM a emis un comunicat în care afirmă că problemele din filiale sunt o consecință a deficiențelor semnalate în repetate rânduri Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). ROMARM a propus soluții pentru o structură de conducere mai suplă și transparentă încă din aprilie 2026, dar Ministerul Economiei nu a luat nicio decizie până în prezent. Conducerea ROMARM își exprimă temerea că procesul de devalizare va continua dacă ministerul de resort nu inițiază demersurile necesare relansării industriei de apărare. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a declarat că a aflat de anchetă din surse publice și că „instituțiile statului să-și facă treaba”. El a subliniat că „dacă cineva a profitat în industria de apărare pentru foloase necuvenite, să plătească”, recunoscând că „nu cred că totul este curat în industria de apărare”, potrivit HotNews.
Acest caz nu este un incident izolat în industria de apărare. Uzina Mecanică Plopeni a mai fost în atenția procurorilor în 2022, când un director comercial și un consilier juridic au fost acuzați de trafic de influență pentru a influența directorul general în aprobarea unor plăți. Acest istoric sugerează o vulnerabilitate sistemică la corupție în anumite segmente ale sectorului. Comparativ, alte companii din domeniu, cum ar fi Uzina Mecanică Cugir și Fabrica de Arme Cugir, divizate în 2004, prezintă situații financiare diferite. Uzina Mecanică Cugir, capabilă să producă muniție conform standardelor NATO, a avut în 2025 o cifră de afaceri de 243 de milioane de lei și un profit de aproape 33 de milioane de lei, cu 950 de angajați. Fabrica de Arme Cugir, principalul producător de arme individuale de infanterie, a raportat o cifră de afaceri de 48,5 milioane de lei, dar a încheiat anul cu o pierdere de aproape 13 milioane de lei și datorii de 52,3 milioane de lei, conform G4Media. Această disparitate subliniază necesitatea unei reforme profunde și coerente la nivelul întregii industrii de apărare, așa cum a solicitat ROMARM.
De ce contează
Acest caz de corupție în inima industriei de apărare românești este extrem de grav, având în vedere contextul geopolitic actual și necesitatea strategică de modernizare a Armatei Române. Fondurile destinate modernizării și producției de echipamente esențiale, precum transportoarele Piranha V sau tancurile TR-85M1, sunt deturnate prin acte de corupție, afectând direct capacitatea de apărare a țării. Pe lângă impactul direct asupra bugetului de stat și a securității naționale, aceste evenimente subminează încrederea publicului în instituțiile statului și în capacitatea României de a gestiona eficient resursele alocate unui sector vital. Este esențială o curățare a sistemului pentru a asigura transparența și eficiența investițiilor în apărare.
Reținerea acestor directori marchează un punct crucial în eforturile de combatere a corupției în companiile de stat, în special într-un domeniu atât de sensibil. Urmează ca Tribunalul București să decidă vineri cu privire la propunerile de arestare preventivă, un pas important în cursul anchetei. Perspectiva unei reforme profunde, solicitată de ROMARM și recunoscută implicit de ministrul Economiei, devine tot mai urgentă. Aceasta ar trebui să vizeze nu doar sancționarea cazurilor individuale de corupție, ci și implementarea unor mecanisme de control și transparență mai stricte, o restructurare a conducerii și o alocare mai eficientă a resurselor.
Rămâne de văzut dacă aceste evenimente vor cataliza o schimbare reală și durabilă în industria românească de apărare, asigurând că viitoarele investiții vor servi exclusiv intereselor de securitate națională, fără a fi compromise de interese private ilicite.