Fertilizarea in vitro extinde limitele maternității în România.
Femeie ani, reprezintă subiectul principal al acestui articol. O ieșeancă de 55 de ani a adus pe lume un băiețel la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Elena Doamna” din Iași, marcând o premieră pentru această maternitate și pentru întreaga regiune a Moldovei, potrivit Ziarului de Iași. Nașterea, realizată prin operație cezariană și asistată de dr. Ana Maria Apetrei, medic primar obstetrică-ginecologie, a survenit în urma unei sarcini obținute prin fertilizare in vitro (FIV) într-o clinică privată din Iași.
Bebelușul s-a născut la 36–37 de săptămâni de gestație, cântărește 3.160 de grame și a primit scorul Apgar 8. Prof. dr. Răzvan Socolov, medic primar obstetrică-ginecologie și șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie de la Maternitatea „Elena Doamna”, a declarat că, deși prezintă o ușoară prematuritate, starea bebelușului este bună și evoluția sa este favorabilă. El a subliniat că la o astfel de sarcină există riscuri legate de hipertensiunea maternă, o greutate mai mică a fătului la naștere și posibile sângerări importante. Bebelușul va rămâne sub supraveghere în incubator cel puțin 12 ore.
Acest caz stabilește un nou record pentru Iași și pentru regiunea Moldovei. Anterior, recordul era deținut de o femeie de 53 de ani care a născut în 2025 la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași, tot în urma unei sarcini obținute prin fertilizare in vitro. Acest lucru subliniază o tendință națională de creștere a numărului de femei care devin mame la vârste înaintate, grație progreselor medicinei reproductive.
Prof. dr. Mircea Onofriescu, președintele Societății Române de Medicină Reproductivă, a explicat pentru „Ziarul de Iași” că după vârsta de 45 de ani, rata de succes a obținerii unei sarcini cu propriile ovocite scade la aproximativ 1%. Pentru femeile între 40 și 45 de ani, această rată este de circa 5% per ciclu. Factorul principal care limitează fertilitatea la această vârstă este genetic, ovocitele femeilor mai în vârstă fiind în mare parte aneuploide, adică prezentând anomalii cromozomiale. Aceasta duce la obținerea unor embrioni de calitate scăzută, care nu se implantează corespunzător, generând dificultăți în obținerea sarcinii.
Marea majoritate a femeilor care devin mame la vârste foarte înaintate apelează la ovocite donate și la proceduri de fertilizare in vitro. Dr. Onofriescu a detaliat că familiile cumpără ovocitele de la bănci din străinătate, în special din Spania și Slovacia. Acestea sunt fertilizate cu spermatozoizii soțului, iar embrionii rezultați sunt transferați ulterior în uter. Embrionii supranumerari sunt crioconservați, permițând utilizarea lor în transferuri viitoare, un progres semnificativ al medicinei reproductive care a permis unor familii să aibă chiar și doi copii la intervale de 2-3 ani.
O sarcină la vârstă înaintată implică riscuri semnificative atât pentru mamă, cât și pentru copil. Printre acestea se numără hipertensiunea indusă de sarcină, diabetul gestațional, nașterea prematură și necesitatea operației cezariene, care sunt mai frecvente la aceste paciente. De asemenea, în cazul sarcinilor obținute natural la vârste avansate, există un risc crescut de anomalii genetice și malformații congenitale. Cu toate acestea, progresele medicinei actuale permit o monitorizare atentă a acestor sarcini prin teste genetice și investigații prenatale performante, minimizând riscurile.
Fenomenul natalității la vârste înaintate este în creștere în România. Potrivit datelor analizate de „Ziarul de Iași”, numărul femeilor care nasc după vârsta de 50 de ani a crescut semnificativ. Dacă în 2015 erau înregistrate doar 11 astfel de nașteri în România, în 2024 numărul a ajuns la 47, cel mai ridicat din ultimele trei decenii. Acest fenomen este vizibil în 16 județe și în municipiul București, Capitala fiind principalul pol, cu 16 cazuri în 2024. La nivel regional, București–Ilfov a înregistrat 21 de cazuri anul trecut, din totalul național de 47 de nou-născuți cu mame de 50 de ani sau peste. Tendința de creștere a devenit mai vizibilă începând cu 2018, pe fondul dezvoltării medicinei reproductive și al accesului la procedurile de fertilizare in vitro.
Cea mai vârstnică mamă din România și una dintre cele mai cunoscute din lume rămâne Adriana Iliescu, care în ianuarie 2005 a adus pe lume o fetiță, Eliza, la vârsta de 66 de ani și 230 de zile, tot în urma unei proceduri de fertilizare in vitro. De profesie profesor universitar și autoare de cărți, Adriana Iliescu și-a dorit enorm un copil, iar decizia de a deveni mamă a fost una atent chibzuită. Ea a mărturisit că prioritatea sa a fost educația fiicei sale și că a încercat să îi ofere o copilărie cât mai apropiată de normalitate, în ciuda atenției publice. În prezent, Eliza este o tânără majoră și de succes, demonstrând succesul pe termen lung al unei astfel de decizii.
De ce contează
Creșterea numărului de nașteri la vârste înaintate în România, în special prin FIV, reflectă nu doar progresele medicinei, ci și schimbările socio-economice și culturale. Femeile amână maternitatea pentru a se concentra pe educație și carieră, iar medicina modernă le oferă acum posibilitatea de a-și îndeplini visul de a deveni mame, chiar și după vârsta de 45-50 de ani. Acest fenomen are implicații sociale, demografice și etice, deschizând discuții despre limitele vârstei reproductive, costurile și accesibilitatea tratamentelor, precum și despre suportul necesar pentru familiile atipice.
Pe viitor, este de așteptat ca numărul acestor cazuri să continue să crească, pe măsură ce tehnologiile de reproducere asistată devin mai accesibile și mai eficiente. Provocările rămân, inclusiv cele legate de costurile ridicate ale procedurilor de FIV și de disponibilitatea ovocitelor donate. De asemenea, este esențial să se continue cercetările pentru a minimiza riscurile asociate sarcinilor la vârste înaintate, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Dezbaterea publică și politicile de sănătate ar trebui să abordeze aceste aspecte, asigurând un cadru etic și medical adecvat pentru femeile care aleg să devină mame mai târziu în viață.