Contrast în economia românească: servicii în declin, comerț cu ridicata stabil
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației din România a înregistrat o scădere semnificativă de 9,2% în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de RisCo.ro. Această contracție, calculată ca serie brută, indică o presiune continuă asupra sectorului de servicii directe, în ciuda unei ușoare revigorări lunare. "Declinul continuu al serviciilor prestate populației, deși cu o creștere marginală față de luna precedentă, subliniază persistența prudenței consumatorilor și necesitatea unor măsuri de stimulare a cererii interne", a declarat un analist economic pentru o publicație centrală, subliniind implicațiile pe termen lung ale acestei tendințe.
Pe de altă parte, sectorul comerțului cu ridicata (excluzând autovehiculele și motocicletele) a afișat o evoluție pozitivă, înregistrând o creștere de 1,1% în perioada ianuarie-mai 2026 față de anul precedent, conform acelorași surse INS și RisCo.ro. Această creștere, deși modestă, indică o anumită reziliență a lanțului de aprovizionare și a activităților de distribuție, chiar și într-un context de cerere redusă la nivel de consumator final. Discrepanța dintre cele două sectoare sugerează o bifurcație în economia românească, unde fluxurile B2B (business-to-business) se mențin, în timp ce interacțiunile B2C (business-to-consumer) suferă.
Analizând în detaliu serviciile prestate populației, scăderea de 9,2% ca serie brută se atenuează la 8% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Această tendință negativă este confirmată și la nivel lunar: în mai 2026, volumul cifrei de afaceri a fost cu 7,6% mai mic în serie brută și cu 8,9% mai redus în serie ajustată comparativ cu mai 2025. Singura veste bună din acest segment este o creștere de 12,9% a cifrei de afaceri (serie brută) în mai 2026 față de aprilie 2026, sugerând o recuperare sezonieră sau post-sărbători, dar insuficientă pentru a anula declinul anual. Potrivit INS, scăderile anuale în acest sector persistă încă din august 2025, ceea ce indică o problemă structurală prelungită și nu doar o fluctuație temporară.
Sectoarele cele mai afectate în cadrul serviciilor prestate populației în perioada ianuarie-mai 2026 au fost activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative, cu o scădere de 15,9%, urmate de serviciile de coafură și înfrumusețare (-15,3%) și hoteluri și restaurante (-12,2%). Chiar și serviciile esențiale precum spălarea și curățarea articolelor textile au înregistrat un declin de 3,2%. Excepția notabilă a fost reprezentată de activitățile agențiilor turistice și ale tur-operatorilor, care au înregistrat o creștere robustă de 20,5%. Această performanță ar putea fi explicată prin dorința populației de a călători după perioade de restricții sau prin tendința de a prioritiza cheltuielile pentru experiențe în detrimentul altor servicii, sau chiar prin ajustarea prețurilor pentru a atrage clienți.
În contrast, comerțul cu ridicata a demonstrat o rezistență mai bună. Creșterea de 1,1% în primele cinci luni din 2026 se transformă într-un avans de 1,2% în seria ajustată. Similar cu serviciile, și acest sector a înregistrat o creștere lunară în mai 2026 față de aprilie 2026 (+0,9% brut, +1,5% ajustat), însă a scăzut față de mai 2025 (-1,7% brut, -0,9% ajustat). Aceasta sugerează o volatilitate lunară, dar o tendință generală de stabilitate pe termen mediu, deși cu un ritm de creștere modest. La nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru primul trimestru al anului 2026 indică o creștere medie de 0,8% în comerțul cu ridicata, ceea ce plasează România ușor peste media europeană, dar sub performanțe precum cele ale Poloniei (+2,1%) sau Ungariei (+1,5%).
Analizând subsegmentele comerțului cu ridicata pentru ianuarie-mai 2026, cele mai mari creșteri au fost observate în comerțul specializat al altor produse (+12,1%), comerțul cu bunuri de consum, altele decât cele alimentare (+5,9%), și comerțul cu echipamente informatice și de telecomunicații (+5,8%). Aceste domenii par să beneficieze de investiții continue în tehnologie și de o cerere stabilă pentru anumite categorii de bunuri non-alimentare. Pe de altă parte, scăderi semnificative au fost înregistrate în comerțul nespecializat (-13,2%), comerțul cu alte mașini și echipamente (-5,1%) și comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun (-4,3%). Această dinamică sugerează o reorientare a cererii și o specializare mai pronunțată în cadrul sectorului de ridicata.
Un aspect notabil este diferența de performanță între sectoarele de activitate. În timp ce serviciile prestate direct populației sunt sub presiune din cauza unei cereri reduse și a unei prudențe sporite a consumatorilor, comerțul cu ridicata, care servește în principal alte afaceri, reușește să se mențină pe o traiectorie de creștere, chiar dacă lentă. Aceasta ar putea indica o reținere a populației de a cheltui pe servicii discreționare, pe fondul incertitudinilor economice sau a inflației ridicate din anii precedenți, care a erodat puterea de cumpărare. Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României din 2025, inflația a atins un vârf de 10,4% în luna martie a acelui an, contribuind la o diminuare a cheltuielilor non-esențiale.
De ce contează
Aceste date sunt cruciale pentru înțelegerea direcției economice a României. Declinul serviciilor prestate populației indică o slăbiciune a consumului privat, un motor important al economiei, afectând direct micile afaceri și locurile de muncă. Pe de altă parte, creșterea comerțului cu ridicata, chiar dacă modestă, oferă un semnal de stabilitate în lanțurile de aprovizionare și în activitatea inter-business. Politicile guvernamentale vor trebui să abordeze inegalitățile sectoriale, prin măsuri de stimulare a cererii în servicii și de susținere a antreprenorilor mici și mijlocii, pentru a asigura o creștere economică echilibrată și sustenabilă pe termen lung.
În perioada următoare, evoluția acestor sectoare va depinde în mare măsură de factori macroeconomici precum inflația, ratele dobânzilor și politicile fiscale. Este de așteptat ca Banca Națională a României să monitorizeze atent aceste tendințe pentru a ajusta politica monetară, în timp ce Guvernul ar putea fi presat să implementeze programe de sprijin țintite pentru sectoarele cele mai afectate. Analiștii anticipează că o redresare semnificativă a serviciilor prestate populației ar putea veni odată cu o creștere a încrederii consumatorilor și o stabilizare a prețurilor, fenomene care ar putea fi vizibile abia spre sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027.
Rămâne de văzut dacă sectorul turismului va reuși să-și mențină avansul și să compenseze parțial declinul celorlalte subsectoare de servicii.