Radu Oprea critică sancțiunea și contextul politic
Fostul ministru al Economiei, Radu Ștefan Oprea, a reacționat vineri, 24 iulie 2026, pe Facebook, la amenda de 104.832 de lei aplicată ministrului interimar al Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor în Domeniul Guvernanței Corporative (AMEPIP). Oprea sugerează că această sancțiune, descrisă de Darău ca fiind aplicată cu „grabă și chiar precipitare” și având un cuantum „urmărit în mod expres”, ar fi, de fapt, o problemă internă între partidele USR și PNL. „Nu comentez justețea, nu e treaba mea, dar nu pot să nu observ ce spune Darău în apărarea sa”, a declarat Radu Ștefan Oprea, subliniind caracterul politic al situației.
Amenda a fost contestată joi, 23 iulie 2026, de ministrul Irineu Darău în instanță, acesta considerând-o „cea mai mare sancțiune aplicată până acum unui ministru”. AMEPIP îi reproșează lui Darău că până la data de 31 martie 2026 nu au fost finalizate procedurile de selecție pentru administratorii a cinci companii de stat. Cu toate acestea, Darău a preluat funcția la 23 decembrie 2025, ceea ce înseamnă că la termenul limită al AMEPIP avea doar 98 de zile de mandat. Ministrul USR susține că este tras la răspundere pentru întârzieri acumulate cu mult înainte de preluarea portofoliului, unele proceduri având întârzieri de aproape doi ani și parcurgând mandatele a 3-4 miniștri diferiți. „Practic, mi se impută inclusiv sute de zile în care nici măcar nu eram ministru”, a precizat Darău, citat de Mediafax, argumentând că sancțiunea este disproporționată și nedreaptă.
Radu Ștefan Oprea, fost ministru al Economiei, a adăugat context politic, menționând că AMEPIP se află în coordonarea prim-ministrului demis Ilie Bolojan (PNL), prin Secretariatul General al Guvernului. Această asociere directă cu PNL, partidul din care provine Bolojan, alimentează speculațiile privind o posibilă motivație politică a amenzii. Oprea a făcut referire și la persoanele din conducerea instituțiilor implicate în coordonarea guvernanței corporative, sugerând că decizia AMEPIP ar putea fi influențată de anumite interese politice. El a afirmat că, dacă susținerile lui Darău sunt reale, atunci acesta „stă rău de tot în USR”, sugerând o lipsă de sprijin intern, iar în caz contrar, „este nepriceput și merită amenda”. Această dualitate a interpretării subliniază tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale, chiar și în contextul unui guvern demis.
Într-un gest de autoapărare, Darău a declarat că, după preluarea mandatului, a reorganizat procedurile și a modificat comisiile de selecție pentru a debloca anumite procese. Pe de altă parte, Oprea a criticat aceste măsuri, susținând că ele „îi descurajează tocmai pe cei care încearcă să repare lucrurile”. Fostul ministru PNL a indicat că problemele invocate de AMEPIP ar proveni din perioada în care Ministerul Economiei a fost condus de Radu Miruță (USR), adâncind astfel clivajul dintre cele două partide. Această perspectivă sugerează o încercare de a atribui responsabilitatea întârzierilor unor mandate anterioare, în special cele ale miniștrilor USR.
Amenda de peste 100.000 de lei pentru nerespectarea termenelor privind guvernanța corporativă reprezintă un semnal de alarmă privind eficiența și transparența managementului companiilor de stat din România. Legea 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, transpunere a directivelor europene, impune criterii stricte pentru selecția administratorilor și a directorilor. Nerespectarea acestor prevederi duce adesea la perpetuarea unui management politic, ineficient, care generează pierderi pentru bugetul de stat. De exemplu, în anul 2024, Curtea de Conturi a României a identificat nereguli semnificative în managementul a peste 30 de companii de stat, multe dintre ele legate de lipsa de profesionalism a conducerii și de întârzieri în implementarea reformelor de guvernanță.
Situația actuală nu este un caz izolat în peisajul politic românesc. Întârzierile în numirile la companiile de stat au fost o problemă cronică, observată și în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept și reformele economice. Comparația cu alte state membre UE, precum Polonia sau Cehia, unde procesele de selecție sunt adesea mai rapide și mai puțin politizate, arată că România are încă de parcurs un drum lung. În anul 2023, doar 40% din companiile de stat din România aveau consilii de administrație complet formate conform Legii 109/2011, conform unui raport al Asociației Administratorilor Independenți (AAI).
Radu Ștefan Oprea a concluzionat că întreaga situație este „o problemă internă USR-PNL”, afirmând: „Nici eu nu cred în coincidențe. Asta este o problemă internă USR – PNL. (…) S-au încurcat între ei, bătându-și joc de toți românii. E momentul să plecați acasă!” Această declarație, publicată pe Facebook, reflectă frustrarea față de ceea ce el percepe ca fiind o dispută politică ce afectează buna funcționare a instituțiilor publice și, implicit, interesele cetățenilor. Critica sa este îndreptată atât către Darău și USR, cât și către PNL, sugerând o incapacitate generală a clasei politice de a gestiona eficient companiile de stat.
De ce contează
Această dispută nu este doar o confruntare politică, ci are implicații directe asupra performanței economice a României. Guvernanța corporativă defectuoasă în companiile de stat, marcată de numiri politice și întârzieri, duce la ineficiență, corupție și pierderi financiare semnificative pentru bugetul de stat. Banii publici sunt risipiți, iar serviciile oferite cetățenilor sunt sub standarde. Transparența și profesionalismul în managementul acestor companii sunt esențiale pentru atragerea investițiilor, pentru modernizarea infrastructurii și pentru asigurarea unei concurențe loiale pe piață. Lipsa acestora subminează încrederea publicului în instituțiile statului și afectează stabilitatea economică pe termen lung.
În contextul actual, în care guvernul este demis și se caută soluții pentru formarea unei noi majorități, acuzațiile reciproce dintre USR și PNL, referitoare la responsabilitatea pentru întârzierile în guvernanța corporativă, ar putea complica negocierile politice. Rămâne de văzut dacă instanța va anula amenda aplicată lui Irineu Darău și cum va influența această decizie percepția publică asupra AMEPIP și a mecanismelor de control guvernamental. De asemenea, viitorul Ministerului Economiei și al companiilor de stat subordonate depinde de capacitatea viitorului executiv de a implementa reforme reale și de a depolitiza managementul, un obiectiv crucial pentru stabilitatea economică a României și pentru conformarea cu standardele europene.
Întrebarea fundamentală este dacă această dispută va forța o îmbunătățire a proceselor sau va rămâne o simplă reglare de conturi politice.