Evaluare strategică și riscuri pentru flancul estic
Situația de securitate a României va continua să fie „destul de critică”, a declarat vineri, 24 iulie 2026, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în cadrul unei conferințe de presă. El a subliniat necesitatea de a găsi resursele adecvate pentru gestionarea acestei situații, bazându-se pe personalul și dotările actuale ale țării. Cu toate acestea, generalul Vlad a exclus posibilitatea ca România să devină o țintă directă a Federației Ruse, argumentând că nicio putere nu ar risca o confruntare deschisă cu cea mai puternică alianță militară din lume, NATO.
„Situația de securitate a României va fi în continuare una destul de critică. Nu vreau să dau vești bune că vine NATO să ne apere sau că situația de securitate este excepțională. Nu. Va continua să fie destul de critică și va trebui să găsim resursele necesare să o gestionăm cu oamenii pe care îi avem, cu nivelul de pregătire, cu dotarea pe care o avem și cu toate capacitățile. Pentru că, dacă vorbim de siguranță și apărare națională, nu vorbim numai despre instrumentul militar, vorbim de toate celelalte instrumente de putere ale statului român”, a afirmat Gheorghiță Vlad. Această declarație subliniază o perspectivă realistă și responsabilă, îndepărtându-se de optimismul nejustificat și accentuând rolul complex al statului în asigurarea securității naționale, care depășește sfera pur militară.
Întrebat despre gradul de pregătire al României în contextul intensificării situațiilor de criză, șeful Armatei a evidențiat avantajul apartenenței la NATO. „Partea frumoasă este că suntem într-o alianță, cea mai puternică alianță. Nu vreau să spun că NATO vine să ne apere, cum m-am exprimat puțin mai devreme, pentru că noi suntem NATO. Ăsta este și motivul pentru care avem un mix de capabilități din mai multe țări partenere aici, în România. Avem un sistem de supraveghere, din punctul meu de vedere cel mai performant din lume, pentru că share-uim posibilități de detectare din mai multe surse ale mai multor parteneri. Putem și avem capacitatea să combatem toate aceste amenințări la adresa flancului estic al Alianței.” Această afirmație confirmă angajamentul României în cadrul NATO și capacitatea de descurajare colectivă, un pilon fundamental al strategiei de apărare a țării de la aderarea în 2004. Sistemele avansate de supraveghere și integrarea capabilităților aliate, precum cele din Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu, contribuie la o imagine de ansamblu robustă a situației de securitate regională.
Generalul Vlad a adăugat că, în ciuda acestor capabilități, riscurile persistă, mai ales în contextul unui conflict prelungit. „Dar pentru că vorbim de un război, întotdeauna vor fi și riscuri. Vor fi și lucruri care sau evenimente care nu vor fi gestionate la modul în care ne dorim. Amploarea acestor evenimente și desfășurarea lor pe o zonă foarte restrânsă induce și un risc de securitate destul de mare.” Această prudență este justificată de incidentele anterioare, cum ar fi căderea de drone în apropierea graniței românești, care, deși nu au fost atacuri deliberate, au demonstrat vulnerabilități și au generat o creștere a vigilenței la nivelul NATO. Spre exemplu, în 2023, fragmente de dronă au fost descoperite în județul Tulcea, indicând propagarea riscurilor din zona de conflict ucraineană.
În viziunea șefului Statului Major al Apărării, modul în care se desfășoară războiul din Ucraina, care durează deja de „mai bine de cinci ani” (o eroare factuală în declarația inițială, conflictul major escaladând în februarie 2022, adică de aproximativ 4 ani și jumătate până la data declarației, nu cinci), trădează o frustrare a Rusiei. El a subliniat costurile umane și economice semnificative suportate de Federația Rusă, menționând pierderile de vieți, impactul sancțiunilor economice globale și limitarea exporturilor de resurse precum gaze și petrol. Potrivit estimărilor internaționale din 2024, economia Rusiei a fost afectată de sancțiuni, deși a demonstrat o reziliență neașteptată, reorientându-și comerțul către alte piețe și investind masiv în sectorul militar. Cu toate acestea, impactul pe termen lung asupra nivelului de trai și a inovației tehnologice este considerat substanțial de analiștii economici, inclusiv de la Banca Mondială.
Generalul Vlad a exprimat convingerea că Rusia nu va renunța la scopurile inițiale ale războiului din Ucraina și că președintele Federației Ruse va utiliza toate instrumentele de putere pentru a-și atinge obiectivele. Această evaluare este în concordanță cu poziția adoptată de majoritatea analiștilor de securitate din statele membre NATO, care anticipează o strategie rusă de uzură și de menținere a presiunii asupra Ucrainei și a aliaților săi. În ciuda eforturilor diplomatice internaționale, o soluție rapidă și favorabilă Ucrainei este considerată improbabilă pe termen scurt, iar perspectivele unui conflict înghețat sau de lungă durată rămân ridicate, potrivit rapoartelor din 2025 ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
În ceea ce privește riscul unui atac direct asupra României, șeful Statului Major al Apărării a reiterat că este „greu de crezut” un astfel de scenariu. „O țintă directă mi-e greu să cred. Pentru că nu te pui cu cea mai puternică alianță. Nu cred că există vreun competitor militar sau strategic în măsură să facă o acțiune deliberată unui stat membru NATO acum.” El a avertizat însă asupra posibilității unor acțiuni „la limită” sau a unor „acțiuni hibride în spațiul cibernetic”, care ar putea fi dificil de atribuit direct. Această distincție este crucială, deoarece doctrinele NATO, în special Articolul 5, vizează atacurile armate directe, în timp ce amenințările hibride, deși pot destabiliza, necesită un răspuns mai nuanțat și coordonat la nivel politic și militar. Exemple recente includ atacurile cibernetice asupra instituțiilor guvernamentale și infrastructurii critice din statele baltice și Polonia, atribuite, în parte, unor actori statali susținuți de Rusia, conform rapoartelor din 2024 ale Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
De ce contează
Declarațiile șefului Statului Major al Apărării sunt esențiale pentru înțelegerea contextului de securitate al României și pentru consolidarea rezilienței naționale. Ele subliniază importanța investițiilor continue în apărare, atât în echipamente, cât și în pregătirea personalului, în contextul unui mediu regional volatil. Pe lângă aspectele militare, accentul pe „toate celelalte instrumente de putere ale statului român” arată necesitatea unei abordări integrate a securității, care include diplomația, economia, securitatea cibernetică și reziliența socială. Pentru cetățenii români, aceste evaluări oferă o imagine clară a provocărilor, dar și a garanțiilor de securitate oferite de apartenența la NATO, contribuind la o înțelegere mai bună a rolului României pe flancul estic al Alianței.
În concluzie, deși riscul unui atac direct asupra României este considerat redus datorită apartenenței la NATO, provocările de securitate rămân semnificative, în special cele legate de războiul din Ucraina și de acțiunile hibride rusești. România va continua să-și consolideze capacitățile de apărare și să colaboreze strâns cu aliații săi, având în vedere că securitatea națională este un efort colectiv și multidimensional. Următorii pași includ implementarea deciziilor Summitului NATO de la Washington din iulie 2024 privind consolidarea prezenței aliate pe flancul estic și continuarea modernizării Forțelor Armate Române conform standardelor NATO.
Rămâne de văzut cum va evolua conflictul din Ucraina și ce impact va avea acesta asupra strategiei de securitate a Rusiei în regiunea Mării Negre, aspecte care vor modela, în mod decisiv, agenda de apărare a României pentru anii următori.