Noi tensiuni și acuzații la ANSVSA
România se confruntă cu o criză semnificativă în sectorul zootehnic, generată de persistența focarelor de Pesta Micilor Rumegătoare (PPR), o boală virală extrem de contagioasă care afectează ovinele și caprinele. Această situație a determinat Comisia Europeană să impună o interdicție asupra exporturilor de animale vii din România, decizie care, potrivit Digi24, amenință serios piața externă a țării și pune sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona eficient criza. Georgiana Teodorescu, europarlamentar din partea ECR, a cerut public demisia lui Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), acuzându-l de management defectuos și de lipsă de transparență în gestionarea situației.
Interdicția de export, impusă începând cu 2024, a fost prelungită din cauza noilor focare descoperite în țară. Potrivit datelor ANSVSA, citate de HotNews.ro, un focar recent a fost identificat în județul Vrancea, la o exploatație non-profesională, ceea ce a dus la sacrificarea a 47 de caprine și 10 ovine. Această măsură drastică, deși necesară pentru eradicarea bolii, are un impact economic devastator asupra micilor fermieri și asupra industriei de export. Georgiana Teodorescu a subliniat că România este singura țară din Uniunea Europeană care se confruntă cu PPR, ceea ce o izolează pe piața comunitară și internațională. „Este inacceptabil ca România să fie singura țară din UE cu focare de PPR. Această situație demonstrează o incompetență crasă în managementul ANSVSA și o lipsă totală de viziune strategică”, a declarat Teodorescu, citată de HotNews.ro.
Una dintre principalele acuzații aduse ANSVSA se referă la gestionarea campaniilor de vaccinare. Conform Digi24, deși România a avut la dispoziție un vaccin eficient și fonduri europene pentru imunizare, campaniile nu au fost derulate la timp sau cu acoperirea necesară. În 2023, de exemplu, procentul de vaccinare a fost considerabil sub nivelul optim, lăsând numeroase efective de animale vulnerabile. Surse din cadrul Comisiei Europene, citate de HotNews.ro, au indicat că Bruxelles-ul a avertizat în repetate rânduri Bucureștiul cu privire la riscurile nerespectării programelor de eradicare și control. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, a respins acuzațiile, afirmând că autoritatea a luat toate măsurile necesare și că focarele sunt izolate și sub control, declarație care contrastează cu persistența interdicției de export.
Impactul economic al acestei situații este profund. România este un exportator tradițional de ovine și caprine, în special către țările arabe, unde cererea este mare, mai ales în perioada sărbătorilor religioase. Conform estimărilor Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine, pierderile anuale pentru exportatori ar putea depăși zeci de milioane de euro, sumă care ar fi putut contribui semnificativ la balanța comercială a României. În 2022, valoarea exporturilor de animale vii a depășit 200 de milioane de euro, iar acum acest sector este aproape paralizat. Mai mult, embargoul afectează și imaginea României ca partener comercial de încredere pe piața globală a produselor agroalimentare.
Comparativ cu alte țări europene, România se situează într-o poziție defavorabilă. Majoritatea statelor membre ale UE au reușit să eradicheze PPR cu mulți ani în urmă, aplicând protocoale stricte de biosecuritate și programe de vaccinare eficiente. De exemplu, în Franța și Spania, ultimele focare au fost raportate în anii '90, iar de atunci, aceste țări au menținut un statut de țări libere de boală, ceea ce le permite să exporte fără restricții. Lipsa unei strategii coerente pe termen lung în România, așa cum a subliniat Georgiana Teodorescu, a permis reintroducerea și persistența virusului, în ciuda eforturilor sporadice.
Criticile aduse ANSVSA nu se limitează doar la gestionarea PPR. HotNews.ro a menționat că au existat și alte controverse legate de transparența deciziilor și de comunicarea publică. De exemplu, informațiile despre noile focare și despre măsurile luate au fost adesea fragmentate și întârziate, generând confuzie în rândul fermierilor și al publicului. Acest deficit de comunicare a alimentat speculațiile și a subminat încrederea în instituțiile responsabile. Pe de altă parte, reprezentanți ai ANSVSA, într-o declarație pentru Digi24, au argumentat că procesele de eradicare a bolilor sunt complexe și necesită timp, iar provocările logistice și umane sunt considerabile, în special în zonele rurale izolate.
Pe lângă impactul economic direct, persistența PPR are și consecințe pe termen lung asupra patrimoniului genetic al raselor autohtone de ovine și caprine. Sacrificarea animalelor afectate, deși o măsură sanitară necesară, duce la pierderea unor exemplare valoroase din punct de vedere genetic, esențiale pentru conservarea biodiversității și pentru dezvoltarea viitoare a sectorului. Această situație riscă să erodeze eforturile depuse de generații de fermieri români pentru creșterea și ameliorarea raselor locale, precum Țurcana sau Carpatina, recunoscute pentru adaptabilitatea și calitatea produselor lor.
De asemenea, este esențial de menționat că fondurile europene alocate pentru sănătatea animalelor sunt condiționate de respectarea unor standarde stricte și de implementarea unor programe eficiente de control și eradicare. Nerespectarea acestor condiții ar putea duce nu doar la pierderea piețelor de export, ci și la diminuarea sau chiar suspendarea finanțărilor viitoare, ceea ce ar agrava și mai mult situația. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape progresele României și, în lipsa unor îmbunătățiri semnificative, ar putea impune sancțiuni suplimentare, inclusiv restricții asupra importurilor de produse zootehnice din România, nu doar a animalelor vii.
De ce contează
Persistența Pestei Micilor Rumegătoare și interdicția de export reprezintă o amenințare majoră pentru economia rurală și pentru siguranța alimentară a României. Mii de fermieri, în special cei mici și mijlocii, se confruntă cu pierderi financiare semnificative, iar veniturile lor sunt drastic afectate. Această criză subliniază necesitatea urgentă a unui management veterinar eficient și transparent, care să protejeze atât sănătatea animalelor, cât și interesele economice ale țării. Neimplementarea corectă a programelor de vaccinare și control riscă să izoleze România pe piața europeană și internațională, cu repercusiuni pe termen lung asupra reputației și capacității sale de export.
Concluzie
Situația actuală impune o revizuire urgentă a strategiilor ANSVSA și o coordonare mult mai eficientă cu autoritățile europene. Este crucial ca România să demonstreze progrese concrete în eradicarea PPR pentru a recâștiga încrederea partenerilor comerciali și pentru a ridica interdicția de export. Acest lucru implică nu doar campanii de vaccinare susținute și măsuri stricte de biosecuritate, ci și o comunicare deschisă și transparentă cu fermierii și cu publicul. Întrebarea rămâne dacă actuala conducere a ANSVSA este capabilă să implementeze aceste schimbări sau dacă presiunile politice și economice vor determina o schimbare la vârful instituției, așa cum a solicitat europarlamentarul Georgiana Teodorescu.
Fără o acțiune decisivă, viitorul sectorului zootehnic românesc rămâne incert, iar riscul de a pierde definitiv piețele externe este iminent.