AI oferă suport, dar nu înlocuiește terapia umană
Românii folosesc reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un număr tot mai mare de români, alături de cetățeni din alte țări, apelează la inteligența artificială generativă, precum ChatGPT, pentru sprijin emoțional și companie, depășind chiar utilizări precum redactarea de texte sau programarea, potrivit unui raport Harvard Business Review, citat de Euronews. Această tendință survine într-un context global de deteriorare alarmantă a sănătății mintale, Organizația Mondială a Sănătății estimând că peste un miliard de oameni trăiesc cu o afecțiune psihologică. "Schimbarea terapeutică autentică apare în rezonanța dintre două ființe umane, iar acest lucru nu poate fi reprodus de inteligența artificială," a declarat psihologul mexican María Fernanda Cruz Urquiza, subliniind limitele AI în procesul terapeutic.
Fenomenul utilizării AI pentru sănătate mintală este în creștere. Un studiu din 2025 realizat de Línea Directa, menționat de Gândul, a arătat că aproape nouă din zece tineri spanioli cu vârste între 16 și 19 ani folosesc tehnologia pentru informații despre sănătate, iar 24,8% dintre spanioli recurg la autodiagnosticare digitală ca primă opțiune. În Mexic, raportul AXA Mind Health, ediția a șasea, indică faptul că 71% dintre respondenți folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială pentru sprijin legat de sănătatea mintală. Aceste cifre ilustrează o schimbare semnificativă în modul în care oamenii abordează problemele de sănătate psihologică, preferând accesul rapid și anonimatul oferit de tehnologie.
Psihologii explică atracția față de ChatGPT prin disponibilitatea permanentă, răspunsul imediat și percepția că AI nu judecă. María Fernanda Cruz Urquiza observă că tot mai multe persoane discută cu ChatGPT înainte de decizii importante, în special după despărțiri sau în perioade de conflict. Utilizatorii apreciază că primesc rapid un răspuns și se simt ascultați fără a fi criticați, o resursă valoroasă pentru cei reticenți în a-și expune problemele altora. Psihoterapeutul Cecilia Paredes Aldama confirmă acest fenomen, adăugând că mulți pacienți folosesc ChatGPT pentru a redacta mesaje dificile, a pregăti conversații importante sau a-și organiza gândurile, fără a renunța complet la terapia tradițională.
Specialiștii recunosc că inteligența artificială poate fi utilă în anumite contexte. AI poate ajuta la structurarea programului, stabilirea priorităților, reducerea temporară a anxietății sau găsirea unor modalități mai eficiente de comunicare. Pentru persoanele care nu își permit ședințe de psihoterapie sau nu au acces rapid la un specialist, ChatGPT poate reprezenta un prim punct de sprijin. Cu toate acestea, experții subliniază că acest tip de susținere este limitat și nu abordează cauzele profunde ale problemelor emoționale, oferind doar o soluție paliativă.
Una dintre cele mai mari îngrijorări ale psihologilor, evidențiată de Euronews și Gândul, este modul în care inteligența artificială interacționează cu utilizatorii. Spre deosebire de un terapeut uman, care pune întrebări dificile și provoacă pacientul să își reevalueze convingerile, ChatGPT tinde să răspundă într-un mod extrem de empatic și conciliant. Cecilia Paredes Aldama avertizează că, dacă o persoană caută constant validare din partea AI și primește aproape întotdeauna confirmarea propriilor opinii, există riscul dezvoltării unei imagini distorsionate asupra realității. "Psihoterapia te provoacă; inteligența artificială nu o face. Este complet indulgentă," afirmă Paredes, subliniind lipsa de confruntare necesară pentru o schimbare reală. María Fernanda Cruz Urquiza consideră, de asemenea, că inteligența artificială este uneori "prea empatică" sau "excesiv de empatică", oferind alinare imediată fără a produce schimbările profunde specifice unui proces terapeutic autentic pe termen lung.
Amândoi specialiștii insistă că legătura umană rămâne imposibil de înlocuit. Sentimentele de rușine, vinovăție, suferință sau traumă pot fi procesate cu adevărat doar prin interacțiunea cu o altă persoană, iar această conexiune reprezintă unul dintre fundamentele psihoterapiei. Paredes subliniază că "Rușinea este o stare emoțională care se diminuează atunci când vorbești despre ea, când o împărtășești. Are nevoie de conexiune umană." În plus, inteligența artificială nu poate interpreta pe deplin limbajul nonverbal, emoțiile complexe sau experiențele de viață care influențează starea psihică a unui pacient, elemente cruciale pentru o înțelegere holistică și un tratament eficient.
Pe măsură ce utilizarea AI în sănătate mintală crește, Uniunea Europeană a început să impună reglementări mai stricte. Prin AI Act, sistemele de inteligență artificială utilizate în domeniul sănătății au fost incluse printre aplicațiile cu risc ridicat. Acestea vor trebui să respecte cerințe suplimentare privind transparența, siguranța și responsabilitatea, reflectând preocupările legate de impactul potențial asupra bunăstării utilizatorilor. Această inițiativă legislativă europeană, adoptată în 2024, demonstrează o recunoaștere a riscurilor asociate și o încercare de a asigura un cadru etic și sigur pentru dezvoltarea și implementarea AI în domenii sensibile.
În România, deși date specifice privind utilizarea ChatGPT ca psiholog nu sunt disponibile la nivel național, tendințele globale sugerează o adoptare similară, mai ales în rândul tinerilor. Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, costurile ridicate ale ședințelor de terapie și stigmatizarea asociată cu problemele psihologice pot contribui la popularitatea soluțiilor bazate pe AI. În 2023, Institutul Național de Statistică (INS) arăta că doar aproximativ 2% din cheltuielile totale de sănătate din România erau alocate sănătății mintale, o cifră mult sub media europeană, ceea ce subliniază o subfinanțare cronică a acestui sector. Această situație creează un teren fertil pentru alternative precum AI, deși cu riscurile menționate de specialiști.
Un studiu Eurostat din 2022 indica faptul că România se numără printre țările UE cu cel mai mic număr de psihologi raportat la mia de locuitori, ceea ce accentuează dificultatea accesului la specialiști. Această discrepanță între nevoi și resurse plasează AI într-un rol de facilitator, dar și de potențial pericol dacă nu este folosită corect. Experții avertizează că AI poate fi un instrument valoros pentru organizarea gândurilor, obținerea unor informații generale sau gestionarea unor situații punctuale.
Însă, atunci când anxietatea, depresia sau alte probleme emoționale persistă și afectează viața de zi cu zi, soluția recomandată rămâne consultarea unui psiholog sau psihiatru, capabili să ofere o intervenție personalizată și bazată pe o relație terapeutică autentică.