Abuz în serviciu și transferuri ilegale la Ministerul Agriculturii
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a anunțat, la 15 iulie 2026, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Pintea, și a directorului general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), Romeo Șoldea. Cei doi sunt acuzați de fapte legate de un transfer și o încadrare presupus nelegală a unui apropiat al lui Pintea, generând un prejudiciu semnificativ și încălcând legislația națională și europeană.
Adrian Pintea, care ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) la data faptelor, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată, cu două acte materiale. Romeo Șoldea, director general al ANF atât la data faptelor, cât și în prezent, este acuzat de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, iar procurorii au propus menținerea măsurilor asigurătorii, conform Digi24 și HotNews.
Potrivit comunicatului DNA, citat de Gândul și Agerpres, faptele s-au desfășurat începând cu 3 decembrie 2024. Adrian Pintea, având în subordine directă ANF, ar fi profitat de ascendentul funcției pentru a-l determina pe Romeo Șoldea să facă demersurile necesare transferului unui cunoscut al său. Persoana respectivă a fost transferată de la Camera Deputaților, unde lucra în cadrul Departamentului Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă, la Autoritatea Națională Fitosanitară, pe postul de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale, cu atribuții inițiale de secretariat. Ulterior, persoana a fost mutată definitiv, împreună cu postul ocupat, la Oficiul Județean Fitosanitar (OJF) Botoșani, în localitatea sa de domiciliu, începând cu 16 decembrie 2024.
Procurorii anticorupție susțin că Pintea i-ar fi solicitat lui Șoldea să aprobe transferul „într-un termen foarte scurt”, deși știa că decizia urma să fie emisă cu încălcarea prevederilor Codului administrativ. Acesta impune autorităților publice obligația de a publica un anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru verificarea competențelor profesionale necesare ocupării funcției publice. În acest caz, transferul ar fi fost realizat în numai șapte zile de la formularea cererii, o discrepanță semnificativă față de termenul legal, așa cum notează și Digi24.
Într-o a doua etapă, ca urmare a instigării inițiale, Romeo Șoldea ar fi dispus mutarea definitivă a aceleiași persoane la OJF Botoșani, printr-o decizie presupus nelegală, adoptată cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor Uniunii Europene aplicabile în domeniu. Astfel, persoana respectivă ar fi fost încadrată pe o funcție publică ce presupunea exercitarea atribuțiilor de control în domeniul tehnic fitosanitar. Pentru aceasta, fișa postului ar fi fost modificată, atribuindu-i noului angajat competențe pe care nu le putea exercita nici în fapt, nici în drept, întrucât nu deținea studii superioare de specialitate în domeniul fitosanitar și nici nu absolvise cursuri de perfecționare sau pregătire profesională în domeniul agricol, horticol, biologic ori chimic, conform HotNews.
Prin aceste demersuri, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Autorității Naționale Fitosanitare, prin încadrarea, în condiții presupus nelegale, prin transfer, a unei persoane pe un post pe care nu îl putea ocupa prin concurs, în contextul suspendării organizării concursurilor la acel moment. De asemenea, a fost subliniată imposibilitatea obiectivă a persoanei de a îndeplini atribuțiile prevăzute în fișa postului. Prejudiciul total calculat de DNA, adus bugetului MADR, se ridică la 148.542 de lei, reprezentând salariile brute încasate de persoana respectivă în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025. Autoritatea Națională Fitosanitară s-a constituit parte civilă în cauză cu această sumă, solicitând actualizarea cu rata inflației și plata dobânzii legale penalizatoare, potrivit Gândul.
Pentru recuperarea prejudiciului și a cheltuielilor judiciare, procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui bun imobil deținut de Adrian Pintea și asupra unui bun mobil deținut de Romeo Șoldea, până la concurența sumei de 148.542 lei. Acest caz evidențiază vulnerabilitățile sistemului de recrutare și promovare în administrația publică din România, în special în contextul unor suspiciuni de trafic de influență și abuz în serviciu. Incidentele de acest tip subliniază necesitatea unei supravegheri mai stricte a proceselor de angajare și transfer, pentru a asigura respectarea meritocrației și a legislației în vigoare.
Contextul european relevă că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au implementat mecanisme riguroase de selecție și evaluare a funcționarilor publici, cu accent pe transparență și competență. Spre exemplu, în Franța și Germania, concursurile pentru funcțiile publice sunt extrem de competitive și respectă principii stricte de egalitate de șanse. Comparativ, România încă se confruntă cu provocări în asigurarea integrității proceselor de personal, așa cum reiese și din rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept și lupta anticorupție, care au semnalat în anii anteriori 2024-2025 persistența problemelor legate de numirile politice și lipsa de profesionalism în anumite sectoare ale administrației. Cazul Pintea-Șoldea nu este izolat, ci se înscrie într-un tipar mai larg de deficiențe structurale.
Un aspect notabil, deși nu este menționat în detaliu de surse, este impactul unor astfel de numiri asupra eficienței instituționale. Un funcționar fără pregătirea adecvată într-un domeniu tehnic precum cel fitosanitar nu poate îndeplini corespunzător atribuțiile de control, ceea ce poate avea consecințe directe asupra calității produselor agricole, siguranței alimentare și respectării standardelor europene. În 2023, Agenția Națională pentru Integritate (ANI) a publicat un raport care indica o creștere a numărului de cazuri de conflicte de interese și incompatibilități în administrația publică, subliniind presiunile politice și personale asupra funcționarilor publici de rang înalt. Cazul de față pare să fie o ilustrare a acestor presiuni.
**De ce contează**
Trimiterea în judecată a unui fost secretar de stat și a directorului ANF subliniază angajamentul DNA în combaterea corupției la nivel înalt și a abuzurilor din administrația publică. Acest caz este relevant pentru cetățeni deoarece evidențiază modul în care funcții publice esențiale pot fi ocupate prin încălcarea legii, fără respectarea criteriilor de competență, ceea ce afectează încrederea publicului în instituțiile statului. Prejudiciul de peste 148.000 de lei reprezintă bani publici, iar consecințele pe termen lung asupra calității serviciilor publice și a respectării standardelor europene în domeniul fitosanitar pot fi semnificative, afectând direct siguranța alimentară și economia agricolă a României.
**Concluzie**
Procesul judiciar care urmează la Tribunalul București va stabili dacă Adrian Pintea și Romeo Șoldea se fac vinovați de acuzațiile aduse de DNA. Această etapă subliniază principiul prezumției de nevinovăție, fiecare având dreptul la un proces echitabil. Indiferent de verdict, cazul ridică întrebări fundamentale despre integritatea proceselor de angajare și transfer în instituțiile publice românești. Rămâne de văzut dacă Autoritatea Națională Fitosanitară va reuși să recupereze integral prejudiciul și dacă acest caz va servi drept precedent pentru o reformă mai amplă a sistemului de resurse umane din administrația centrală, pentru a preveni pe viitor astfel de situații.
Monitorizarea atentă a acestei decizii judiciare va fi crucială pentru a înțelege mai bine impactul și consecințele acestor acuzații asupra credibilității funcției publice în România.