Raport DNSC detaliază compromiterea infrastructurii naționale
Un atac cibernetic de tip ransomware, descris de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) drept unul dintre cele mai grave incidente documentate vreodată într-o instituție publică europeană, a paralizat activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) începând cu marți, 14 iulie 2026. Incidentul a dus la indisponibilitatea completă a tuturor sistemelor informatice ale ANCPI, inclusiv a aplicațiilor critice precum e-Terra și e-mailurile instituționale, afectând milioane de cetățeni, notari, avocați, cadastriști, bănci și autorități publice din România. Potrivit raportului DNSC, "Impactul a constat în afectarea disponibilității întregii rețele deținută de ANCPI", subliniind gravitatea și amploarea problemei.
Raportul tehnic al DNSC, publicat recent, detaliază modul în care atacatorii au reușit să compromită aproape integral infrastructura informatică a ANCPI. Aceștia au pătruns în serverele de autentificare, au obținut acces la VMware vCenter – sistemul central de administrare a infrastructurii virtuale – și au enumerat toate cele 1.083 de mașini virtuale. Ulterior, au executat mișcare laterală în rețea, au șters aproximativ 100 de mașini virtuale și au criptat servere ESXi cu ransomware, blocând accesul la date și servicii. Gravitatea situației este amplificată de faptul că, potrivit Inpolitics, citând raportul DNSC, ANCPI nu dispunea de soluții antivirus instalate pe serverele critice, protecția BitDefender fiind limitată doar la stațiile de lucru ale angajaților.
Printre sistemele esențiale afectate se numără eTerra, MyEterra, ePayment, Registrul Proprietarilor, Registrul Agricol Național, Registrul Nomenclaturilor Stradale, Geoportalul ANCPI și aplicațiile utilizate de primării. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a infrastructurii digitale privind proprietatea imobiliară din România a fost compromisă, având consecințe directe asupra tranzacțiilor imobiliare, înregistrărilor funciare și altor operațiuni administrative esențiale. Situația subliniază vulnerabilitățile sistemelor informatice guvernamentale și necesitatea urgentă de a investi în securitate cibernetică la nivel național.
Atacatorii au avut, de asemenea, acces la GitLab și la repository-urile interne ale ANCPI, extrăgând informații sensibile. Au fost accesate proiecte precum eTerra, GIS, ePayment, module de securitate, documentații API și alte componente interne. Mai mult, au fost exfiltrate aproximativ două milioane de înregistrări ale utilizatorilor platformei de plăți, conținând nume, e-mailuri, identificatori și hash-uri ale parolelor. DNSC a precizat că aceste date aparțin în principal utilizatorilor externi, nu angajaților instituției, o distincție importantă din perspectiva impactului asupra personalului intern. Compromiterea credențialelor administrative, inclusiv credențiale LDAP, accesul la Active Directory, parole reutilizate între sisteme, credențiale pentru echipamente Juniper și parole stocate reversibil în FortiSIEM, a permis atacatorilor să avanseze rapid și eficient prin infrastructură.
Acest incident reamintește de alte atacuri cibernetice majore care au vizat instituții publice în Europa în ultimii ani. De exemplu, în 2021, atacul asupra Autorității de Sănătate din Irlanda (HSE) a paralizat sistemul medical național timp de săptămâni, având un impact devastator. În comparație, incidentul ANCPI, prin amploarea compromiterii infrastructurii și a datelor, se înscrie în rândul acestor evenimente de anvergură. Lipsa unor soluții antivirus pe serverele critice, conform raportului DNSC, este o breșă de securitate fundamentală, care contravine bunelor practici internaționale și directivelor europene privind securitatea rețelelor și a informațiilor (NIS Directive), care impun măsuri robuste de securitate cibernetică pentru operatorii de servicii esențiale.
Criticii, inclusiv experți în securitate cibernetică, subliniază că astfel de incidente sunt adesea rezultatul subfinanțării și lipsei de personal specializat în domeniul IT și securitate cibernetică în instituțiile de stat. Deși ANCPI nu a emis o declarație detaliată privind măsurile luate înainte de incident sau planurile de remediere, DNSC a confirmat că lucrează îndeaproape cu agenția pentru restaurarea sistemelor. Președintele Autorității Naționale pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Preda, a declarat anterior că digitalizarea serviciilor publice este o prioritate, dar a recunoscut și provocările legate de securitate și infrastructură, care necesită investiții masive și o strategie coerentă pe termen lung.
### De ce contează
Acest atac cibernetic asupra ANCPI are implicații profunde pentru cetățenii români și economia națională. Blocarea sistemelor de cadastru și publicitate imobiliară afectează direct tranzacțiile cu proprietăți, eliberarea de acte, procesele de urbanism și dezvoltarea imobiliară. Persoanele care doresc să vândă, să cumpere sau să ipotecheze proprietăți se confruntă cu întârzieri semnificative, iar notarii și avocații nu își pot desfășura activitatea. Furtul celor două milioane de înregistrări de utilizatori ai platformei de plăți ridică, de asemenea, preocupări serioase privind protecția datelor personale și riscul de fraudă sau phishing, subliniind necesitatea unei atenții sporite la securitatea online a datelor personale.
### Concluzie
Recuperarea completă a sistemelor ANCPI este un proces complex, care va dura, cel mai probabil, săptămâni sau chiar luni, având în vedere amploarea compromiterii. Pe termen scurt, prioritatea este restaurarea funcționalității esențiale și asigurarea integrității datelor. Pe termen lung, incidentul impune o reevaluare urgentă a strategiilor de securitate cibernetică în toate instituțiile publice din România. Este esențială implementarea unor măsuri preventive robuste, investiții în soluții de securitate avansate și formarea continuă a personalului. De asemenea, se impune o analiză aprofundată a responsabilităților și a modului în care s-a ajuns la o astfel de vulnerabilitate, pentru a preveni incidente similare pe viitor și a consolida încrederea publicului în serviciile digitale oferite de stat.
Întrebarea deschisă rămâne cine va fi tras la răspundere pentru aceste deficiențe sistemice.