ANCPI, afectată de un atac cibernetic prelungit
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se confruntă cu un blocaj fără precedent, activitatea fiindu-i paralizată de un atac cibernetic ce a afectat sistemele informatice de mai bine de o săptămână. Această situație a dus la indisponibilitatea extraselor de carte funciară și a intabulărilor, documente esențiale pentru tranzacțiile imobiliare, generând presiuni semnificative pe piață. Premierul interimar Ilie Bolojan a oferit joi, 23 iulie 2026, explicații într-o conferință de presă, asigurând publicul că, în ciuda blocajului, integritatea datelor privind proprietățile nu a fost compromisă.
„Atacul cibernetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. În momentul de față se lucrează la remedierea acestui atac cibernetic. Din datele pe care le avem de la cei care lucrează, este vorba de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI) și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), nu au fost afectate datele legate de proprietăți”, a declarat Bolojan, citat de Digi24 și News.ro. Această declarație a avut rolul de a calma temerile legate de pierderea sau modificarea informațiilor funciare.
Potrivit premierului interimar, infrastructura informatică a ANCPI este în plin proces de refacere, cu un accent major pe securitate. Aplicația care rulează baza de date este în faza de finalizare a transferului în cloud-ul guvernamental. „Mâine se va realiza o evaluare a securității acestei aplicații de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, se va face un audit cibernetic al noii infrastructuri pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare de securitate”, a explicat Bolojan. Estimarile oficiale indică o reluare a activității ANCPI în cursul săptămânii viitoare, ceea ce ar însemna un blocaj de aproximativ două săptămâni de la debutul atacului.
Impactul acestui blocaj este resimțit acut pe piața imobiliară. Inițial, autoritățile sperau la o remediere rapidă, propunând prelungirea programului de lucru al agenției pentru recuperarea întârzierilor. Însă, având în vedere durata prelungită a blocajului, Guvernul ia în considerare măsuri legislative. Bolojan a menționat că vor avea loc discuții în Parlament pentru a prelungi valabilitatea antecontractelor de vânzare-cumpărare semnate anul trecut, care ar fi trebuit finalizate până la sfârșitul lunii iulie 2026. Această măsură ar permite cumpărătorilor să beneficieze în continuare de cota redusă de TVA de 9% pentru locuințe noi, în loc de majorarea la 21% care intră în vigoare la 1 august 2026. Diferența de TVA poate însemna zeci de mii de euro pentru cumpărători, transformând această prelungire într-o măsură crucială de protecție financiară, așa cum a relatat și HotNews.
Cazul ANCPI servește drept un avertisment sever pentru toate instituțiile publice din România. Bolojan a subliniat că incidentul este „o lecție pentru toți cei care sunt implicați în gestionarea acestor date, în sensul de a respecta standardele de protecție, de a evita subminarea între instituții, așa cum avem astăzi, de a avea oameni competenți în aceste zone și de a folosi cele mai bune protecții și a actualiza în permanență aplicațiile pe care le folosim”. Această declarație reflectă o preocupare mai largă privind securitatea cibernetică la nivel național, mai ales în contextul în care atacuri similare au afectat numeroase țări europene în ultimii ani, conform rapoartelor ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) din 2023, care indicau o creștere de 15% a atacurilor asupra infrastructurilor critice.
În acest sens, Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a organizat o ședință cu peste 120 de autorități, în care a fost reiterată obligativitatea respectării standardelor de securitate. Monitorizarea strictă a conformității va fi implementată în perioada următoare pentru a limita vulnerabilitățile. Experții în securitate cibernetică, precum Radu Stănescu de la Asociația Română a Profesioniștilor în Securitate Cibernetică (ARPSC), au avertizat în repetate rânduri asupra subfinanțării și a lipsei de personal calificat în domeniul IT&C din sectorul public românesc, ceea ce face instituțiile vulnerabile. Bugetele alocate pentru securitatea cibernetică în România, deși în creștere, rămân sub media europeană de 0.5% din PIB, conform unui raport al Comisiei Europene din 2024.
La nivel european, Directiva NIS2, intrată în vigoare în 2023, impune cerințe mai stricte de securitate cibernetică și raportare a incidentelor pentru o gamă largă de entități din sectoare critice, inclusiv administrarea publică. România, ca stat membru, este obligată să transpună aceste prevederi în legislația națională, ceea ce ar putea duce la o îmbunătățire a rezilienței cibernetice. Cu toate acestea, implementarea efectivă necesită investiții semnificative în tehnologie și resurse umane. Blocajul administrativ de la ANCPI se traduce, în prezent, în contracte amânate, acte adiționale și incertitudine, cu un risc financiar suplimentar pentru cumpărători, pe fondul fluctuațiilor de curs și al schimbărilor fiscale iminente.
De ce contează
Acest atac cibernetic asupra ANCPI subliniază vulnerabilitatea infrastructurii digitale guvernamentale și impactul direct asupra cetățenilor și economiei. Blocarea sistemelor de cadastru afectează nu doar tranzacțiile imobiliare și planurile financiare ale mii de români, dar și încrederea publică în capacitatea statului de a proteja datele sensibile. Incidentul servește ca un apel de trezire pentru toate instituțiile publice, evidențiind necesitatea urgentă de a investi în securitatea cibernetică, în competențe IT și în respectarea standardelor internaționale pentru a preveni viitoare atacuri cu consecințe economice și sociale grave.
În perioada imediat următoare, atenția se va concentra pe reluarea completă a activității ANCPI și pe implementarea măsurilor de securitate anunțate. Deciziile Parlamentului privind prelungirea valabilității antecontractelor vor fi cruciale pentru atenuarea presiunilor financiare asupra cumpărătorilor de locuințe. Pe termen lung, incidentul ar putea accelera procesul de consolidare a securității cibernetice în întregul sector public românesc, în conformitate cu strategiile naționale și europene.
Rămâne de văzut dacă această „lecție” se va traduce în acțiuni concrete și investiții substanțiale, sau dacă vulnerabilitățile vor persista, expunând România la riscuri similare în viitor.