Un atac troian a paralizat operațiunile fiscale online locale.
Direcția Fiscală Brașov a fost ținta unui atac cibernetic major, luni, 20 iulie 2026, cu un software dăunător de tip troian, ceea ce a dus la suspendarea temporară a site-ului și a tuturor serviciilor online. Incidentul a determinat autoritățile locale să deconecteze preventiv serverul instituției de la rețea pentru a limita impactul și a proteja datele contribuabililor și infrastructura informatică. „Se depun toate eforturile pentru remedierea situației și repunerea în funcțiune a serviciilor în cel mai scurt timp”, au transmis oficialii Direcției Fiscale, subliniază brasov.net.
Potrivit Primăriei Brașov, citată de BZI.ro, deconectarea serverului a fost o măsură esențială pentru a împiedica extinderea efectelor programului malware. Această acțiune a lăsat contribuabilii fără posibilitatea de a-și verifica situația fiscală, de a efectua plăți online sau de a accesa alte operațiuni digitale. Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Brașov, a declarat că „se lucrează la identificarea cauzelor și la remedierea situației, astfel încât serviciile să fie repuse în funcțiune în cel mai scurt timp și în condiții de siguranță”.
Specialiștii în securitate cibernetică lucrează intens la identificarea exactă a modului în care sistemul a fost compromis și la eliminarea amenințării. Reprezentanții instituției au reiterat că prioritatea zero este reluarea funcționării site-ului în condiții de maximă siguranță, fără a periclita datele contribuabililor. Până la remedierea defecțiunii, cetățenii sunt sfătuiți să utilizeze celelalte canale de comunicare disponibile sau să se prezinte direct la sediile instituției pentru urgențe, conform Digi24.
Acest atac de la Brașov nu este un incident izolat, ci survine după o serie de atacuri cibernetice care au vizat instituții publice importante din România în ultimele zile și săptămâni. Cel mai notabil este cazul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde aplicațiile au devenit nefuncționale pentru aproape trei zile, blocând practic orice tranzacție imobiliară pe întreg teritoriul României. Inițial, ANCPI a invocat o „problemă tehnică”, dar ulterior a recunoscut public că sistemele sale au fost afectate de un atac cibernetic. De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost vizat de un atac similar, indicând o vulnerabilitate crescută a infrastructurii digitale guvernamentale.
Experții în securitate cibernetică, precum Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în 2023, au avertizat în repetate rânduri asupra creșterii numărului și sofisticării atacurilor cibernetice. Potrivit unui raport al DNSC din 2022, România a înregistrat o creștere de 15% a incidentelor cibernetice față de anul precedent, majoritatea vizând instituții guvernamentale și infrastructuri critice. Aceste atacuri variază de la ransomware și troieni, cum este cazul de la Brașov, până la atacuri de tip Distributed Denial of Service (DDoS) și exfiltrare de date. În context european, Eurostat a raportat în 2024 că doar 60% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană au implementat măsuri de securitate cibernetică, un procent considerat insuficient în fața amenințărilor actuale. România se situează sub media europeană la acest capitol, conform datelor din 2023, ceea ce o face o țintă atractivă pentru atacatori.
Comparativ cu alte țări din regiune, România se confruntă cu provocări similare, dar și cu particularități legate de gradul de digitalizare și investițiile în securitate. Spre exemplu, Polonia, o țară cu o economie digitală comparabilă, a investit semnificativ mai mult în infrastructura de apărare cibernetică în ultimii cinci ani, conform unui studiu al Forumului Economic Mondial din 2024. Această diferență de abordare poate explica de ce atacurile reușite asupra instituțiilor publice par să fie mai frecvente în România. Situația actuală ridică întrebări serioase despre reziliența sistemelor informatice ale statului român și despre capacitatea acestora de a proteja datele sensibile ale cetățenilor.
De ce contează
Acest atac cibernetic asupra Direcției Fiscale Brașov, în contextul incidentelor recente la ANCPI și MIPE, subliniază vulnerabilitatea sistemelor informatice guvernamentale din România. Impactul direct asupra contribuabililor este semnificativ, aceștia fiind împiedicați să acceseze servicii esențiale. Pe termen lung, astfel de evenimente pot eroda încrederea publicului în digitalizarea serviciilor de stat și pot avea consecințe economice grave, afectând tranzacțiile și colectarea de taxe. Este crucial ca autoritățile să investească masiv în securitatea cibernetică pentru a preveni viitoarele atacuri și a proteja datele cetățenilor.
Viitorul imediat depinde de rapiditatea cu care echipele tehnice vor reuși să remedieze situația la Direcția Fiscală Brașov și să repună în funcțiune serviciile online. Pe termen mediu și lung, aceste incidente ar trebui să determine o reevaluare profundă a strategiilor naționale de securitate cibernetică. Este necesară o coordonare mai bună între instituții, investiții în tehnologii de ultimă generație și formarea continuă a personalului specializat. De asemenea, transparența în comunicarea cu publicul este esențială pentru menținerea încrederii.
Rămâne de văzut dacă aceste atacuri repetate vor fi un catalizator pentru o reformă substanțială în domeniul securității cibernetice a României sau doar o serie de incidente izolate, gestionate ad-hoc.