Proiectul actual, considerat "prost conceput" și inechitabil
Cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național, alături de federațiile din învățământ, au anunțat joi, 23 iulie 2026, că se retrag din consultările privind proiectul Legii salarizării în sectorul public și solicită partidelor parlamentare să oprească adoptarea acestuia. Sindicatele susțin că proiectul, considerat „prost conceput” și generator de tensiuni sociale, nu mai poate fi corectat și cer reluarea întregii reforme după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline, potrivit unui comunicat comun. Această poziție fermă subliniază o criză de încredere majoră între partenerii sociali și Executiv, punând sub semnul întrebării capacitatea actualei formule guvernamentale de a implementa reforme cruciale.
Poziția comună este semnată de Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical. „Anunțăm că nu vom mai participa la nicio consultare privind actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public, apreciind că acesta nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate, din cauza timpului extraordinar de scurt rămas”, au transmis cele cinci confederații. Această decizie reflectă o frustrare crescândă legată de modul în care Guvernul a gestionat dialogul social pe marginea unei legi esențiale pentru peste 1,2 milioane de angajați la stat, conform datelor Institutului Național de Statistică din 2025.
Confederațiile sindicale propun ca elaborarea unei noi legi a salarizării să fie reluată după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline, într-un cadru instituționalizat de dialog social, la care să participe toate organizațiile reprezentative. Un nou proiect, consideră ele, ar putea fi elaborat într-un termen de maximum șase luni și ar trebui să fie echilibrat, predictibil și sustenabil, fără să conducă la diminuarea veniturilor angajaților din sectorul public. Această cerere evidențiază necesitatea unei abordări pe termen lung, spre deosebire de presiunea percepută a termenelor impuse de PNRR.
Sindicatele susțin că forma actuală a proiectului este „prost concepută”, generează tensiuni sociale și nu beneficiază de acordul celor direct afectați. „Tentativele de a introduce corecții în proiectul de lege nu fac nimic altceva decât să genereze noi și noi dezechilibre, creând premisele unei avalanșe de acțiuni în instanță pentru corectarea unor inechități”, au avertizat organizațiile sindicale. Acest aspect este crucial, având în vedere experiențele anterioare cu legi ale salarizării care au generat litigii masive, cum a fost cazul Legii 153/2017, care a dus la mii de procese pentru recalcularea sporurilor și indemnizațiilor.
Confederațiile solicită partidelor parlamentare să renunțe la actualul proiect și să își concentreze eforturile asupra reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care nu generează controverse majore, urmând ca legea salarizării să fie elaborată de viitorul Guvern. Ele contestă și argumentul potrivit căruia legea salarizării trebuie adoptată rapid pentru ca România să nu piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Potrivit calculelor prezentate de sindicate, cheltuielile bugetului general consolidat au fost în prima jumătate a anului 2026 cu aproximativ 2,3% din PIB sub nivelul programat pentru primele două trimestre, diferență echivalentă cu aproximativ 47 de miliarde de lei. De asemenea, la nivelul bugetului de stat, economiile realizate la cheltuielile de personal sunt estimate la aproximativ 3,67 miliarde de lei.
„Cele 770 de milioane de euro aferente îndeplinirii jalonului nu ar determina o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare. O asemenea reformă nu poate fi realizată prin improvizație, presiune și termene artificiale, ci prin dialog social autentic, expertiză și responsabilitate față de interesul public”, se arată în comunicatul comun. Această poziție contrastează cu insistența Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale de a finaliza proiectul în termenul stabilit de PNRR, argumentând că nerespectarea acestuia ar putea compromite tranșe de fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea României.
Poziția celor cinci confederații vine după ce și cele trei federații sindicale reprezentative din învățământ – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au anunțat că nu vor participa la consultările organizate de Ministerul Muncii. Potrivit declarațiilor lui Marius Nistor, președintele FSLI, „proiectul e groaznic și inacceptabil”, iar sindicaliștii din educație susțin că și-au exprimat deja poziția comună în cadrul discuțiilor anterioare și consideră că întâlnirea convocată de minister reprezintă doar „un exercițiu de imagine”.
„Nu vom gira cu prezența noastră un simplu exercițiu de imagine. Cele trei federații și-au transmis deja punctul de vedere comun, fundamentat și detaliat, în cadrul discuțiilor anterioare. Nu putem valida soluții conjuncturale sau ajustări minimale care nu răspund în mod real problemelor semnalate”, au transmis cele trei federații. Sindicaliștii din educație afirmă că reprezentanții Guvernului și ai Ministerului Muncii le-au transmis deja că actualul proiect nu mai poate fi modificat substanțial, motiv pentru care consideră că participarea la noi consultări ar fi inutilă și ar servi exclusiv intereselor de imagine ale Executivului. Această lipsă de flexibilitate din partea Guvernului, percepută de sindicate, adâncește și mai mult ruptura și blochează un dialog constructiv.
De ce contează
Această confruntare sindicală are implicații majore pentru stabilitatea socială și economică a României. Blocarea Legii salarizării riscă să întârzie accesul la fonduri europene cruciale din PNRR, afectând proiecte de infrastructură și reforme structurale. Mai mult, lipsa unei legi coerente și echitabile privind salarizarea în sectorul public poate duce la o demotivare generalizată a angajaților, la exodul de personal calificat și la o creștere a inechităților salariale, perpetuând nemulțumirile sociale și presiunea asupra bugetului de stat prin litigii. Pe termen lung, credibilitatea parteneriatului social și capacitatea Guvernului de a gestiona reformele sunt puse sub semnul întrebării.
Concluzie Situația actuală indică o impas major în dialogul social privind Legea salarizării. Cererea sindicatelor de a amâna adoptarea legii până la învestirea unui nou Guvern și de a relua procesul de la zero, într-un cadru de dialog social autentic, pune o presiune semnificativă pe actualul Executiv. Rămâne de văzut dacă Guvernul va ceda în fața acestei presiuni sindicale concertate sau va încerca să forțeze adoptarea proiectului actual, riscând o escaladare a tensiunilor sociale și blocarea accesului la fondurile PNRR.
Soluția pe termen lung implică o consultare reală și transparentă, care să asigure o lege a salarizării justă și sustenabilă, capabilă să pună capăt inechităților și să motiveze angajații din sectorul public, fără a compromite stabilitatea fiscală a țării.