Tribunalul București detaliază acuzațiile DNA
Tribunalul București a respins recent solicitarea primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, de revocare a controlului judiciar instituit de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Motivarea instanței, obținută de Știripesurse.ro și analizată și de HotNews.ro, aduce la lumină noi detalii semnificative din dosarul penal în care edilul PNL este cercetat pentru luare de mită. Potrivit documentelor, printre persoanele suspecte în acest caz se numără și jurnalista Denise Rifai, alături de Odeta Nestor, ale căror declarații au fost luate în considerare de judecători. „Suspiciunea rezonabilă” privind săvârșirea infracțiunii de către Ciprian Ciucu este susținută de interceptări, declarații de martori și suspecți, precum și de alte înscrisuri aflate la dosar, conform motivării instanței.
Ancheta DNA se concentrează pe presupusa acceptare de către Ciucu a unui sprijin electoral substanțial, sub forma unor servicii de promovare și consultanță, în schimbul deblocării unor proiecte imobiliare. Potrivit Tribunalului București, în perioada 2025 – februarie 2026, doi oameni de afaceri urmăreau obținerea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru o parcare aferentă unui proiect imobiliar în Sectorul 6. Aceștia ar fi apelat inițial la Odeta Nestor, care, la rândul său, ar fi facilitat implicarea Denisei Rifai, cu care se afla în relații de prietenie, conform HotNews.ro. Această succesiune a evenimentelor este crucială pentru înțelegerea modului în care s-ar fi stabilit legătura dintre oamenii de afaceri și primar.
Interceptările din 29 octombrie 2025 arată că cele două suspecte, Odeta Nestor și Denise Rifai, ar fi discutat despre disponibilitatea oamenilor de afaceri de a-i oferi lui Ciprian Ciucu fie sume de bani, fie servicii de promovare electorală, conform Știripesurse.ro. Una dintre ele ar fi intenționat să-l contacteze direct pe edil pentru o întâlnire informală. Discuțiile vizau variante concrete de sprijin, iar instanța notează că respectivele costuri nu urmau să fie suportate de cele două intermediare. Această precizare subliniază caracterul organizat al presupusei înțelegeri și implicarea unor terți pentru finanțarea campaniei.
Un aspect central al motivării este declarația uneia dintre suspecte, care susține că s-a întâlnit singură cu Ciprian Ciucu în biroul acestuia de la Primăria Sectorului 6, înainte de începerea campaniei electorale pentru Primăria Capitalei. Aceasta i-ar fi transmis că doi oameni de afaceri doreau să contribuie la campania sa și l-ar fi întrebat dacă preferă bani sau servicii media. Potrivit declarației reținute de Tribunal, Ciucu ar fi acceptat propunerea după ce ar fi aflat că cei doi oameni de afaceri aveau două proiecte „ținute pe loc” la nivelul primăriei. Mai mult, Ciucu ar fi cerut asigurări că, în afara celor doi frați, nu se vor prezenta și alte persoane care să-i solicite lucruri în schimbul folosului electoral. Este important de menționat, așa cum subliniază Știripesurse.ro, că această discuție nu apare interceptată direct, ci rezultă din declarația suspectei administrată în timpul urmăririi penale. Această diferență între probele directe (interceptări) și cele indirecte (declarații) este un punct cheie în argumentația juridică.
Tribunalul apreciază că suspiciunea potrivit căreia Ciucu ar fi acceptat și, ulterior, ar fi primit foloasele electorale este susținută de succesiunea evenimentelor și de interceptările realizate în dosar. La 21 noiembrie 2025, persoanele implicate ar fi făcut demersuri pentru obținerea unor sume importante în numerar, inclusiv încercări de procurare a 15.000 de euro, ridicarea a 30.000 de euro și retragerea a 100.000 de lei din conturi personale, conform HotNews.ro. Anchetatorii suspectează că acești bani urmau să fie utilizați în mecanismul de plată pentru activitățile de promovare electorală. În seara aceleiași zile, ar fi avut loc o întâlnire în cadrul căreia a fost predat un bun descris în conversațiile interceptate drept „ceva”, despre care anchetatorii cred că ar fi fost banii procurați anterior.
Motivarea mai arată că promovarea lui Ciucu s-ar fi realizat inclusiv în baza unui contract, plata fiind efectuată de o terță entitate, potrivit declarației uneia dintre suspecte. Numele persoanelor, societății și prestatorilor sunt anonimizate în documentul transmis presei. Un aspect notabil este că, începând cu 14 ianuarie 2026, deși își desfășura activitatea la Primăria Capitalei, Ciucu ar fi continuat să se deplaseze la Primăria Sectorului 6 și să păstreze legătura cu funcționarii instituției, în vederea soluționării unor lucrări rămase restante la momentul plecării sale. O persoană apropiată lui Ciucu, care activase la Primăria Sectorului 6, și-ar fi continuat activitatea în cadrul instituției și după plecarea acestuia, ceea ce întărește teza anchetatorilor privind continuitatea influenței.
La 2 februarie 2026, una dintre persoanele interesate de proiect ar fi încercat să o contacteze telefonic pe legătura sa, dar fără succes, episod considerat de Tribunal o confirmare a suspiciunii că respectiva persoană era percepută drept o legătură cu Ciprian Ciucu. La 5 februarie 2026, una dintre suspecte l-ar fi contactat telefonic chiar pe Ciprian Ciucu, cerându-i sprijin în legătură cu problema administrativă a proiectului. Ciucu i-ar fi răspuns că, din punctul său de vedere, nu există nicio problemă dacă demersul este legal, singura condiție fiind respectarea legalității, și că urma să discute despre subiect. După această conversație, suspecta s-ar fi arătat surprinsă de formulările folosite de Ciucu, apreciind că primarul se temea că discuția ar putea fi interceptată, exprimându-și speranța că poziționarea lui avea doar un caracter precaut.
Certificatul de urbanism pentru parcarea respectivă a fost emis la 10 februarie 2026, iar autorizația de construire pentru parcarea S+P+1E a fost emisă de Primăria Sectorului 6 la 26 februarie 2026. Aceste documente au fost emise după ce Ciucu părăsise funcția de primar al Sectorului 6, însă teza anchetatorilor este că acesta ar fi acceptat și primit folosul în timp ce exercita funcția și că și-ar fi continuat ulterior demersurile și legăturile cu funcționarii instituției. Faptul că Ciucu nu are antecedente penale și se află la primul conflict cu legea penală nu a fost considerat suficient pentru revocarea măsurii controlului judiciar. Potrivit judecătorului, conduita corectă anterioară nu poate cântări mai mult decât gravitatea presupusei fapte, o decizie aliniată cu practica judiciară europeană în cazurile de corupție la nivel înalt.
Tribunalul mai apreciază că ancheta are o complexitate ridicată, determinată de numărul mare al persoanelor implicate, de caracterul clandestin al activităților cercetate și de „ramificațiile și implicațiile” faptei investigate. Din acest motiv, instanța consideră necesară menținerea temporară a interdicției ca Ciucu să comunice cu persoanele care ar putea cunoaște elemente relevante, pentru eliminarea riscului de influențare a procesului de aflare a adevărului. Această măsură preventivă este standard în dosarele complexe pentru a proteja integritatea probelor și a declarațiilor martorilor. Ciucu a solicitat eliminarea interdicției de a părăsi România, susținând că funcția de primar general presupune și efectuarea unor deplasări în străinătate, dar judecătorul nu a reținut că primarul ar fi încercat efectiv să influențeze martori, ci a invocat necesitatea prevenirii unui asemenea risc. Această decizie subliniază importanța percepută a riscului de influență, chiar și în absența unor dovezi directe de tentativă.
De ce contează
Acest caz este semnificativ nu doar prin prisma funcției înalte deținute de Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, ci și prin modul în care scoate la iveală presupuse mecanisme de finanțare ocultă a campaniilor electorale și influență asupra deciziilor administrative. Implicarea unor figuri publice, precum Denise Rifai, adaugă o dimensiune de interes public și ridică întrebări despre etica și transparența relațiilor dintre mediul de afaceri, media și politică. Menținerea controlului judiciar, în ciuda argumentelor apărării, transmite un semnal puternic privind seriozitatea cu care justiția abordează cazurile de corupție la nivel înalt, demonstrând că nici măcar funcțiile publice importante nu oferă imunitate în fața legii. Cetățenii sunt direct afectați de astfel de practici, care pot denatura procesul decizional și prioritățile administrației publice în detrimentul interesului general.
În concluzie, respingerea cererii de revocare a controlului judiciar de către Tribunalul București reconfirmă soliditatea probelor adunate de DNA, cel puțin în faza actuală a anchetei. Următoarea etapă va fi probabil finalizarea urmăririi penale și trimiterea în judecată, moment în care acuzațiile vor fi supuse unui examen detaliat în fața instanței de fond. Rămâne de văzut cum va evolua apărarea lui Ciprian Ciucu, care a negat constant acuzațiile, și dacă va reuși să demonteze argumentele procurorilor. Acest dosar va continua să fie un test important pentru sistemul judiciar românesc și pentru credibilitatea instituțiilor publice, în contextul eforturilor continue de combatere a corupției și de asigurare a unui climat de integritate în administrația locală și centrală.
Publicul va urmări cu atenție evoluțiile, mai ales având în vedere importanța funcției de primar general al Capitalei.