Edilul invocă actualizarea indemnizației din 2019
Primarul comunei Grindu, Ialomița, Marian Trîmbițașu, se află în centrul unei situații fără precedent, dându-se în judecată pe sine însuși pentru a-și obține o mărire de salariu. Dosarul, înregistrat la Tribunalul Ialomița, îl are pe Marian Trîmbițașu atât în calitate de reclamant, cât și de pârât, o ipostază inedită pentru justiția românească, potrivit Digi24.
Edilul, aflat la al doilea mandat, susține că demersul său vizează actualizarea indemnizației sale conform grilei de salarizare și a modificărilor legislative intervenite după 2019. "Salariile funcționarilor depind de salariul primarului. Noi avem salariile indexate în momentul de față din anul 2019. Deci este un proces colectiv, primăria a inițiat un proces în instanță și dă în judecată ca să indexeze salariul pe un salariu minim pe economie în momentul de față", a declarat Marian Trîmbițașu, citat de Digi24.
Conform aceleiași surse, primarul a solicitat instanței acordarea diferențelor salariale pe care le consideră pierdute și recalcularea indemnizației raportat la salariul minim brut pe țară. În declarația de avere din 2024 (referitoare la anul fiscal 2023), venitul său anual net din funcția de primar era de 93.062 de lei, la care se adaugă 10.000 de lei din apicultură. Anterior, indemnizația sa a fost majorată prin dispoziții semnate chiar de el, de la 8.320 de lei în 2020 la 9.660 de lei în 2024, beneficiind inclusiv de o majorare de 45% pentru implementarea unor proiecte, conform HotNews.ro.
Situația este însă mai complexă. Deși primarul afirmă că procesul este inițiat și pentru subalternii săi – opt funcționari publici și viceprimarul – juriștii contrazic această perspectivă. Avocatul Nestor Vasile a explicat pentru Digi24 că "o eventuală hotărâre favorabilă produce efecte numai între părțile dosarului, ori parte este primarul în persoană fizică și primarul ca autoritate publică, ca ordonator principal de credite. Alți titulari ai unor drepturi similare, cum ar fi alți funcționari ai primăriei nu devin automat reclamanți și nu primesc bani în baza acestei hotărâri".
Această opinie juridică este parțial confirmată și de contextul mai larg. HotNews.ro, citând portalul just.ro, menționează că pe rolul Tribunalului Ialomița există încă 10 procese inițiate de angajați ai primăriei Grindu, care solicită aceleași drepturi salariale. Aceasta sugerează că, deși primarul ar fi putut intenționa un demers colectiv, angajații au fost nevoiți să își ceară drepturile individual, confirmând argumentul avocatului Vasile. Viceprimarul comunei a declarat că nu este "pus la punct cu toate și exact care e situația, domnul primar știe cel mai bine", indicând o lipsă de implicare directă în acest proces.
Localnicii comunei Grindu par să aibă o părere bună despre edil, descriindu-l ca pe un "om bun și cuminte și liniștit" care "îi place să aibă comuna ca lumea și a făcut multe și pentru oameni". Acest suport local contrastează cu complexitatea juridică a situației.
Contextul legal al salarizării în administrația publică locală din România este adesea complicat. Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a încercat să uniformizeze grilele salariale, însă aplicarea sa a generat numeroase litigii, în special din cauza modului de calcul al salariului minim brut pe țară și a impactului acestuia asupra indemnizațiilor demnitarilor locali. Multe primării și consilii județene s-au confruntat cu procese similare din partea angajaților care reclamau neactualizarea salariilor conform inflației și creșterilor salariului minim, de la introducerea sa în 2019. Acest caz este, însă, unic prin faptul că primarul este propriul său reclamant și pârât.
Un studiu al Institutului Național de Statistică din 2023 arată că, la nivel național, salariul mediu brut în administrația publică locală a crescut cu aproximativ 15% față de 2019, dar în multe cazuri, aceste creșteri nu au ținut pasul cu inflația cumulată de peste 30% în aceeași perioadă, conform datelor Băncii Naționale a României. Această discrepanță este adesea sursa litigiilor salariale. În comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, unde salariile funcționarilor publici sunt indexate automat la inflație sau la creșterea economică, sistemul românesc necesită adesea intervenții legislative sau decizii judecătorești pentru actualizarea veniturilor.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru provocările salarizării în administrația publică locală din România și pentru lacunele legislative care forțează chiar și demnitarii să apeleze la instanțe. El evidențiază o problemă sistemică legată de aplicarea Legii 153/2017 și necesitatea unor mecanisme clare de indexare a salariilor, care să evite astfel de situații. De asemenea, ridică semne de întrebare privind etica și legalitatea unui primar de a se da în judecată pe sine, chiar dacă invocă un interes colectiv. Situația poate crea un precedent periculos sau, dimpotrivă, poate forța o clarificare legislativă urgentă.
Procesul nu a primit încă un termen de judecată, dar este posibil ca Marian Trîmbițașu să apară în fața judecătorilor în ambele ipostaze, de pârât și de reclamant, având cel mai probabil doi avocați diferiți pentru a reprezenta cele două părți. Rămâne de văzut dacă instanța va da curs cererii primarului și cum va interpreta complexitatea juridică a situației.
Decizia finală ar putea influența nu doar salariul primarului din Grindu, ci și modul în care sunt abordate pe viitor litigiile salariale în administrația publică locală din România, prin clarificarea responsabilităților și a procedurilor legale pentru actualizarea veniturilor în conformitate cu legislația în vigoare și cu realitățile economice.