Influencerul a achitat prejudiciul de peste 100.000 de euro
Dosarul de evaziune fiscală în care era implicat influencerul Alexandru Zidaru, cunoscut sub numele de „Makaveli” pe TikTok, a fost clasat de procurori, conform unor documente consultate de G4Media. Decizia vine după ce Zidaru a achitat integral prejudiciul estimat de anchetatori la 531.047 de lei, echivalentul a peste 100.000 de euro. Această clasare este posibilă în baza modificărilor aduse Legii evaziunii fiscale, adoptate în timpul guvernării PSD-PNL, sub premierii Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, modificări ce permit încetarea procesului penal pentru prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă acestea sunt acoperite integral.
Cazul lui Makaveli a stârnit discuții intense în spațiul public, având în vedere notorietatea sa online și implicările sale politice recente. În luna iunie a anului curent, Zidaru a fost reținut și ulterior propus pentru arestare preventivă în acest dosar de evaziune fiscală. Cu toate acestea, instanța a decis plasarea sa sub control judiciar, o măsură preventivă mai blândă. Această evoluție subliniază impactul noilor prevederi legislative asupra cazurilor de evaziune fiscală, permițând infractorilor să evite condamnările penale prin plata datoriilor către stat.
Modificările legislative, intrate în vigoare în 2024, au generat ample dezbateri. Potrivit noii Legi 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, așa cum a fost modificată, persoanele care săvârșesc infracțiuni de evaziune fiscală și achită integral prejudiciul cauzat statului, la care se adaugă o cotă de 20% din baza de calcul, plus dobânzile și penalitățile aferente, pot beneficia de încetarea procesului penal. Această prevedere se aplică pentru prejudicii care nu depășesc 1.000.000 de euro. Criticii argumentează că această lege ar putea încuraja evaziunea fiscală, transformând-o într-o „afacere cu risc calculat”, unde amenzile sunt preferabile condamnărilor penale, în timp ce susținătorii susțin că măsura accelerează recuperarea prejudiciilor și reduce povara sistemului judiciar.
În contextul politic, Alexandru Zidaru este cunoscut și pentru legăturile sale cu Călin Georgescu, o figură pro-rusă controversată, după ce influencerul a participat la campania pentru alegerile prezidențiale anulate din 2024. De asemenea, Makaveli și-a anunțat inițial candidatura la Primăria București, dar s-a retras ulterior în favoarea Ancăi Alexandrescu, o altă personalitate publică. Aceste asocieri adaugă o dimensiune suplimentară cazului său, transformându-l dintr-o simplă infracțiune economică într-un subiect cu ramificații politice și sociale semnificative.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a adoptat o abordare mai permisivă în privința evaziunii fiscale de mică și medie anvergură. De exemplu, în țări precum Germania sau Franța, toleranța față de evaziune este mult mai redusă, iar sancțiunile, inclusiv cele privative de libertate, sunt aplicate cu o rigoare sporită, indiferent de valoarea prejudiciului. Această discrepanță subliniază o tendință a legislației românești de a prioritiza recuperarea financiară în detrimentul pedepsei penale, o strategie care, conform unor experți în drept fiscal, ar putea avea efecte pe termen lung asupra culturii fiscale și a încrederii în sistemul de justiție.
Un studiu din 2023 al Comisiei Europene arăta că România se numără printre statele membre cu cel mai mare decalaj de TVA (VAT Gap), estimat la aproximativ 34% din veniturile potențiale, indicând o problemă structurală profundă în colectarea taxelor. Deși cazul lui Makaveli vizează evaziunea fiscală directă, nu neapărat TVA-ul, el reflectă o problemă mai largă de conformare fiscală. Achitarea prejudiciului, deși benefică pentru bugetul de stat pe termen scurt, nu abordează cauzele profunde ale evaziunii, cum ar fi lipsa de educație fiscală sau percepția impunității. Expertul în drept penal, profesorul universitar Dragoș Călin, a declarat recent pentru o publicație națională că „această lege riscă să transforme justiția într-o negociere financiară, unde cei cu resurse scapă de consecințe penale, subminând principiul egalității în fața legii.”
Pe de altă parte, susținătorii modificărilor legislative, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, argumentează că prioritatea este recuperarea banilor la bugetul de stat, mai ales în contextul deficitului bugetar. Ei consideră că un proces penal lung și costisitor, care se finalizează adesea cu recuperarea parțială sau deloc a prejudiciului, este mai puțin eficient decât o soluție rapidă de recuperare. Totuși, această perspectivă ignoră adesea rolul descurajator al pedepsei penale în prevenirea viitoarelor infracțiuni.
Cazul Makaveli este un exemplu elocvent al modului în care noile reglementări influențează practica judiciară și percepția publică asupra justiției. Deși statul își recuperează banii, lipsa unei condamnări penale pentru un caz de evaziune fiscală de o asemenea anvergură ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea pe termen lung a sistemului de combatere a infracțiunilor economice. Precedentul creat ar putea încuraja și alți evazioniști să considere plata prejudiciului ca o simplă „taxă” pentru a evita consecințele penale mai grave, subminând astfel eforturile de consolidare a disciplinei fiscale.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru modul în care noile modificări legislative privind evaziunea fiscală influențează justiția românească. Clasarea dosarului lui „Makaveli” demonstrează că persoanele cu resurse financiare pot evita condamnările penale prin achitarea prejudiciului, chiar și pentru sume semnificative. Aceasta ridică întrebări esențiale despre egalitatea în fața legii și despre mesajul transmis societății: că infracțiunile economice pot fi „cumpărate” pentru a scăpa de consecințe. Pe termen lung, o astfel de abordare ar putea submina încrederea publicului în sistemul de justiție și ar putea reduce efectul descurajator al legii, contribuind la perpetuarea fenomenului evaziunii fiscale.
Clasarea dosarului lui Alexandru Zidaru deschide o serie de întrebări cu privire la direcția viitoare a legislației fiscale și penale din România. Va fi această abordare extinsă și la alte tipuri de infracțiuni economice? Cum va răspunde sistemul judiciar la presiunea publică și la criticile privind echitatea? Deși banii au fost recuperați, rămâne de văzut dacă precedentul creat va contribui la o îmbunătățire a disciplinei fiscale sau, dimpotrivă, va încuraja un calcul cinic al riscurilor.
Monitorizarea impactului pe termen lung al Legii 241/2005, în special în contextul recuperării prejudiciilor și al numărului de condamnări, va fi crucială pentru evaluarea eficacității sale reale și pentru ajustări legislative viitoare, dacă va fi necesar.