Noi probe, clarificări necesare în dosarul Dumbrava
Tribunalul Bihor a decis joi, 23 iulie 2026, amânarea pronunțării asupra contestației formulate de Viorel Pașca împotriva sechestrului de peste 6 milioane de euro instituit de procurorii DIICOT asupra conturilor și bunurilor familiei sale, în dosarul privind centrele din localitatea Dumbrava. Decizia a fost reprogramată pentru vineri, 24 iulie, la ora 12:00, conform relatărilor Agerpres și altor surse media locale. Amânarea a fost determinată de depunerea unor noi probe la dosar de către procurorul DIICOT, probe care necesită analiză din partea apărării, potrivit avocatului Răzvan Doseanu.
La intrarea în Tribunalul Bihor, avocatul Răzvan Doseanu a declarat că apărarea solicită ridicarea în totalitate a măsurilor asigurătorii, apreciind că acestea nu sunt justificate. El a subliniat că instanța a cerut DIICOT clarificări esențiale privind atât măsurile asigurătorii dispuse, cât și persoanele considerate victime în dosar. „În primul rând, sperăm să ne putem judeca. Dosarul a fost trimis de către DIICOT, însă trebuiau să mai răspundă la o adresă unde s-au cerut niște răspunsuri punctuale din partea judecătorului cu privire la măsurile asigurătorii și victimele care sunt reținute pentru instituirea acestor măsuri”, a afirmat Doseanu, citat de mai multe agenții de presă.
Apărarea, reprezentată de avocatul Răzvan Doseanu, a precizat că cererea depusă la instanță vizează ridicarea tuturor sechestrelor instituite în dosar. Aceasta include atât sumele considerate de procurori drept prejudiciu, cât și bunurile indisponibilizate în vederea unei eventuale confiscări. Un aspect contestat de apărare este și constituirea din oficiu ca parte civilă a Parchetului pentru 128 de persoane, pentru care au fost stabilite daune morale în cuantum de câte 500 de euro fiecare. Doseanu a susținut că, din informațiile deținute de apărare, nu rezultă că persoanele pentru care au fost instituite măsurile asigurătorii ar fi lipsite de capacitate de exercițiu, aspect ce ar trebui clarificat de DIICOT în fața instanței.
Viorel Pașca, prezent la Tribunalul Bihor, a reiterat că este nevinovat și că acuzațiile formulate împotriva sa și a familiei sale nu sunt susținute de probe. „Aș dori din toată inima să se facă dreptate. Dacă suntem vinovați, să plătim, dar n-am făcut nimic din lucrurile de care suntem acuzați. Prin urmare, n-am nicio emoție în privința vinovăției mele”, a declarat Pașca. El a susținut că anchetatorii îl acuză de fapte care, în opinia sa, nu au existat și nu vor putea fi dovedite, menționând că sechestrul vizează inclusiv sume de bani despre care afirmă că nu au existat niciodată. Familia Pașca respinge acuzațiile și susține că faptele reținute de anchetatori nu corespund realității.
Dosarul în care Viorel Pașca, soția sa și cei trei copii sunt cercetați de DIICOT se referă la activitatea unor centre din localitatea Dumbrava. Potrivit procurorilor, în aceste centre ar fi fost cazate persoane vulnerabile timp de mai mulți ani, fără autorizațiile prevăzute de lege și în condiții considerate improprii. Cazul a generat un val de discuții publice privind funcționarea centrelor sociale și modul în care sunt tratate persoanele vulnerabile în România. Acuzațiile DIICOT, deși contestate de familia Pașca, subliniază o problemă sistemică, evidențiată și de scandalul „Azilele Groazei” din 2023, care a scos la iveală deficiențe majore în sistemul de asistență socială. La nivel național, numărul centrelor de îngrijire a persoanelor vârstnice și cu dizabilități autorizate era de aproximativ 1.200 în 2023, însă multe funcționau fără licență, conform Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Inspecția Socială a efectuat mii de controale în ultimii ani, identificând numeroase nereguli.
Viorel Pașca a declarat că indisponibilizarea conturilor și bunurilor afectează întreaga familie, afirmând că în prezent reușesc să își acopere cheltuielile doar cu ajutorul donațiilor. „Din ce ne dă lumea. Lumea ne dă să mâncăm. Ne donează bani ca să putem plăti lucrurile fără de care nu putem trăi și asta e”, a afirmat el. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la proporționalitatea măsurilor asigurătorii în cazurile penale și impactul lor asupra vieții cotidiene a persoanelor vizate, înainte de o decizie definitivă a instanței. Principiul prezumției de nevinovăție, garantat de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, impune ca măsurile preventive și asigurătorii să fie aplicate cu prudență, pentru a nu prejudicia excesiv persoanele până la o condamnare irevocabilă.
Cazul Pașca nu este singular în peisajul judiciar românesc, unde sechestrele pe bunuri și conturi sunt o practică frecventă în dosarele de evaziune fiscală, spălare de bani sau alte infracțiuni economice. De exemplu, în 2024, DIICOT a instituit sechestre în valoare totală de sute de milioane de euro în diverse dosare, conform rapoartelor anuale ale instituției. Însă, modul în care aceste măsuri sunt aplicate și contestate subliniază complexitatea echilibrului între necesitatea recuperării prejudiciilor și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancționat în repetate rânduri statele membre, inclusiv România, pentru aplicarea abuzivă sau disproporționată a măsurilor asigurătorii, în special când acestea afectează dreptul la proprietate și la un proces echitabil.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru dezbaterea privind echilibrul dintre acțiunea fermă a justiției și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Suma considerabilă a sechestrului, de peste 6 milioane de euro, și blocarea bunurilor unei întregi familii, inclusiv a celor care se declară nevinovați, ridică întrebări esențiale despre proporționalitatea măsurilor asigurătorii. Modul în care instanțele vor gestiona aceste contestații va crea un precedent important pentru cazurile viitoare, influențând atât practica procurorilor, cât și percepția publică asupra justiției. Situația financiară precară a familiei, dependentă de donații, subliniază impactul social profund al acestor decizii.
Următoarea decizie a Tribunalului Bihor, așteptată vineri, 24 iulie, la ora 12:00, va fi crucială pentru evoluția acestui dosar. Indiferent de soluție, cazul va continua să fie monitorizat îndeaproape, având în vedere implicațiile sale juridice și sociale. Rămâne de văzut dacă noile probe depuse de DIICOT vor justifica menținerea sechestrului și dacă instanța va considera suficiente clarificările privind victimele și capacitatea lor de exercițiu.
De asemenea, contestarea constituirii de parte civilă din oficiu pentru cele 128 de persoane, cu daune morale de 500 de euro fiecare, va stabili un etalon pentru modul în care prejudiciile sunt evaluate și recuperate în astfel de cazuri complexe, deschizând posibilitatea unor noi căi de atac.