Apel la reformă profundă în asistența socială
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Michael O'Flaherty, a adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, datată 10 iulie 2026 și făcută publică marți, 21 iulie, în care laudă intervenția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în cazul căminelor ilegale administrate de Viorel Pașca în Dumbrava, județul Bihor. Această intervenție a dus la transferul rezidenților către spitale și centre de îngrijire autorizate. Cu toate acestea, oficialul european și-a exprimat îngrijorarea profundă privind persistența situației abuzive timp de mulți ani, în ciuda semnalărilor repetate din partea societății civile, a jurnaliștilor și a recomandărilor Avocatului Poporului, potrivit Gândul și Digi24.
O'Flaherty a subliniat că dezbaterea publică privind intervenția DIICOT a fost polarizată, iar discursul de ură online a fost îndreptat împotriva celor care au dezvăluit abuzurile. Scrisoarea, elaborată în urma vizitei sale în România, desfășurate între 26 și 29 mai 2026, a evidențiat o serie de deficiențe sistemice în modul de asistare și integrare a persoanelor vulnerabile. Comisarul a insistat ca procedurile judiciare legate de cazul Dumbrava, inclusiv cele referitoare la peste o mie de decese înregistrate, să fie desfășurate cu integritate și independență și să fie investigate temeinic de către organele abilitate ale statului român. Situația din Dumbrava este considerată deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că instituția a funcționat ilegal, găzduind mii de persoane vulnerabile în condiții abuzive.
Criticile aduse sistemului românesc de asistență socială vizează, în principal, modul în care persoanele vârstnice și cele aflate în instituții de îngrijire sunt percepute. Michael O'Flaherty a notat că acestea sunt privite mai degrabă ca beneficiari de servicii, decât ca titulari deplini de drepturi, o perspectivă care necesită o schimbare fundamentală la nivelul întregului sistem. Comisarul a salutat progresele României în reforma serviciilor sociale și consolidarea reglementărilor privind autorizarea și standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung, dar a indicat și provocări persistente. Un deficit acut de servicii de îngrijire, mai ales în contextul îmbătrânirii populației, îngreunează accesul, iar persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele sărace, cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală, se confruntă cu dificultăți în obținerea îngrijirii necesare, fiind adesea prinse între sisteme de sprijin fragmentate.
O'Flaherty a recomandat consolidarea aplicării cerințelor de autorizare și revizuirea legislației, inclusiv a dreptului penal, pentru a combate funcționarea căminelor ilegale. De asemenea, a pledat pentru întărirea mecanismelor de monitorizare independentă, sugerând acordarea unui sprijin mai consistent Avocatului Poporului. Oficialul a accentuat importanța accesului rezidenților la mecanisme de semnalare a problemelor și de solicitare a remedierii acestora, precum și recunoașterea și sprijinirea rolului organizațiilor neguvernamentale în promovarea drepturilor omului. În plus, a propus stabilirea unor proceduri clare pentru raportarea și investigarea deceselor în căminele de bătrâni, inspirându-se din practicile existente pentru persoanele cu dizabilități.
În contrast cu aceste recomandări și cu intervenția DIICOT, Curtea de Apel București a respins, luni, 20 iulie 2026, contestația formulată de PICCJ-DIICOT împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București din 2 iulie 2026. Astfel, instanța a admis contestațiile formulate de Viorel Pașca și ceilalți cinci inculpați – soția sa, cei trei fii și Delia Mioara Păcală – desființând parțial încheierea anterioară. Decizia definitivă a Curții de Apel București a respins propunerea de arestare preventivă și a înlăturat măsura controlului judiciar pentru toți cei șase inculpați, menținând doar dispozițiile privind cheltuielile judiciare. Această hotărâre a permis lui Viorel Pașca să revină la cârma Asociației Dumbrava, așa cum a declarat pentru Gândul.
Viorel Pașca a declarat că el și familia sa își doresc în continuare să ajute oamenii vulnerabili „abandonați de statul român”. El a subliniat că are „atâtea case goale acum” și că dorește să ofere un acoperiș deasupra capului oamenilor, fără a-i „instituționaliza” sau a-i supune la „tot felul de proceduri”. Întrebat despre intrarea în legalitate a Asociației Dumbrava, Pașca a fost evaziv, afirmând că nu știe exact cum va proceda, deoarece „nu știe încă exact situația mea din acest dosar al domnilor de la DIICOT”. A menționat că, dacă o persoană ar cere ajutor, ar contacta primăria de care aparține pentru a verifica gradul de vulnerabilitate și ar solicita o cerere oficială de la primărie înainte de a o primi. Totuși, la o întrebare directă despre primirea imediată a unei persoane, Pașca a răspuns că nu poate spune exact, invocând incertitudinea legată de dosarul DIICOT.
Michael O'Flaherty a accentuat că inspecțiile actuale se concentrează adesea pe respectarea standardelor formale, ignorând bunăstarea și exercitarea efectivă a drepturilor rezidenților. El a sugerat o revizuire a metodelor de inspecție pentru a include mai mult criterii legate de drepturile și bunăstarea beneficiarilor. De asemenea, a subliniat necesitatea unei mai bune integrări a sistemelor de asistență socială și de sănătate, precum și alocarea de fonduri corespunzătoare, atât naționale, cât și europene, pentru a permite furnizorilor de servicii, majoritatea organizații non-profit, să continue să ofere îngrijire esențială conform standardelor. Această perspectivă contrastează puternic cu dorința lui Pașca de a evita „procedurile” și „instituționalizarea”, reliefând o divergență fundamentală în abordarea îngrijirii persoanelor vulnerabile.
De ce contează
Scrisoarea Comisarului CoE subliniază o problemă sistemică în România: eșecul de a proteja persoanele vulnerabile, demonstrat flagrant de cazul căminelor lui Viorel Pașca. Faptul că aceste abuzuri au persistat ani la rând, în ciuda semnalărilor, scoate în evidență deficiențe grave în mecanismele de control și supraveghere. Decizia Curții de Apel București de a ridica controlul judiciar asupra lui Pașca și a colaboratorilor săi, concomitent cu criticile europene, creează un precedent îngrijorător. Această situație poate submina încrederea publicului în justiție și în capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor omului, perpetuând un ciclu de abuzuri în detrimentul celor mai fragili membri ai societății.
Pe viitor, este esențial ca autoritățile române să răspundă ferm recomandărilor Comisarului CoE. Aceasta implică o reformă legislativă profundă, consolidarea inspecțiilor și alocarea de resurse adecvate pentru a asigura standarde de îngrijire decente și respectarea drepturilor persoanelor vârstnice și vulnerabile. De asemenea, este crucială o mai bună coordonare între instituțiile statului, de la DIICOT la Avocatul Poporului și Ministerul Muncii, pentru a preveni reapariția unor astfel de cazuri. În contextul demografic actual al României, cu o populație îmbătrânită, asigurarea unui sistem de asistență socială robust și etic devine o prioritate națională.
Rămâne de văzut cum vor evolua procedurile judiciare și dacă statul român va reuși să implementeze schimbările structurale necesare pentru a garanta demnitatea și siguranța tuturor cetățenilor săi vulnerabili.