Deficiențe majore în securitatea cibernetică a instituțiilor
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a calificat drept inacceptabile atacurile cibernetice care au afectat în ultimele zile servicii publice esențiale ale statului român, conform declarațiilor sale de marți, 21 iulie 2026, citate de News.ro. Aceste incidente, în special cel care a vizat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), au scos la iveală deficiențe semnificative în respectarea procedurilor și obligațiilor privind securitatea cibernetică la nivel instituțional.
„Atacurile cibernetice care au afectat în ultimele zile servicii publice ale statului sunt inacceptabile. Primele verificări indică posibile deficiențe în respectarea procedurilor și obligațiilor privind securitatea cibernetică”, a declarat Oana Gheorghiu pe pagina sa de Facebook. Ea a subliniat că prioritatea imediată este re-operaționalizarea în condiții de siguranță a serviciilor indisponibile, cu experți ai instituțiilor competente lucrând la restaurarea sistemelor, verificarea integrității datelor și eliminarea vulnerabilităților. Serviciile trebuie repornite doar după ce există garanția că pot funcționa în siguranță, a adăugat vicepremierul.
Incidentul cel mai grav, conform informațiilor disponibile, a fost cel care a vizat ANCPI. Săptămâna trecută, instituția a anunțat inițial că aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra nu va fi disponibilă până la sfârșitul săptămânii, descriind situația drept „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”. Ulterior, ANCPI a confirmat că este vorba despre un atac cibernetic major și a prelungit termenul de indisponibilitate a platformelor, ceea ce a generat întârzieri semnificative în procesele de tranzacționare imobiliară și eliberare de documente esențiale.
Oana Gheorghiu a menționat că aceste incidente relevă o problemă mai profundă și sistemică: lipsa de coordonare dintre instituțiile statului în construirea și administrarea unor soluții digitale eficiente, interoperabile și sigure. Ea a accentuat că securitatea cibernetică nu este o chestiune tehnică secundară, ci o responsabilitate directă a conducerii fiecărei instituții și o condiție esențială pentru încrederea cetățenilor în stat. Această perspectivă este susținută și de experți în securitate cibernetică, care au avertizat în repetate rânduri, încă din 2023, asupra vulnerabilităților infrastructurii IT guvernamentale, în contextul creșterii numărului de atacuri la nivel european.
Comparativ cu media europeană, România a înregistrat în 2024 o creștere de 15% a tentativelor de atacuri cibernetice asupra instituțiilor publice, conform unui raport al Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA). Această statistică subliniază necesitatea unor măsuri urgente și coordonate. În 2025, un studiu realizat de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a indicat că doar 40% dintre instituțiile publice din România dispun de planuri de continuitate a activității testate, iar 30% nu au implementat încă sisteme adecvate de backup pentru datele critice.
„Nu putem considera această criză încheiată odată cu repornirea sistemelor. Trebuie să aflăm ce nu a funcționat, cine nu și-a îndeplinit obligațiile și ce trebuie schimbat”, a subliniat Oana Gheorghiu. Ea a cerut implementarea unor standarde unitare, audituri reale, copii de siguranță testate, planuri de continuitate și o coordonare fermă la nivelul întregii administrații. Aceste atacuri trebuie să devină o lecție învățată pentru statul român, iar Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru eliminarea vulnerabilităților și asumarea responsabilităților, astfel încât asemenea blocaje să nu se mai repete.
De ce contează
Aceste atacuri cibernetice au implicații directe și severe pentru cetățeni și mediul economic. Indisponibilitatea serviciilor ANCPI, de exemplu, blochează tranzacțiile imobiliare, eliberarea extraselor de carte funciară și alte operațiuni esențiale, generând pierderi financiare și întârzieri birocratice. Pe termen lung, lipsa de încredere în securitatea datelor guvernamentale poate afecta digitalizarea serviciilor publice și poate descuraja investițiile. Este crucial ca statul să demonstreze capacitate de reacție și, mai ales, de prevenție, pentru a asigura funcționalitatea și integritatea infrastructurii critice. Ignorarea acestor vulnerabilități ar putea duce la incidente mult mai grave, cu impact național.
Viitorul securității cibernetice a instituțiilor publice din România depinde de rapiditatea și eficiența cu care vor fi implementate măsurile propuse de vicepremier și de experții în domeniu. Este esențială o strategie națională coerentă, care să implice nu doar investiții în tehnologie, ci și în formarea personalului și în crearea unei culturi organizaționale orientate spre securitate cibernetică. Se așteaptă ca Guvernul să prezinte un plan concret de acțiune în următoarele săptămâni, care să includă termene clare pentru implementarea auditurilor și a standardelor unitare.
De asemenea, se impune o analiză detaliată a responsabilităților și, eventual, sancționarea celor care nu și-au îndeplinit obligațiile, pentru a restabili încrederea publicului și a preveni viitoare incidente.