Transparența, prioritate în reforma ANI
Guvernul României, prin vocea premierului interimar Ilie Bolojan, a anunțat joi, 23 iulie 2026, că va susține ferm în Parlament menținerea obligației de publicare a declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor publice. Această poziție vine în contextul dezbaterilor asupra unui proiect legislativ crucial privind regimul incompatibilităților și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI), un document a cărui formă inițială, transmisă Parlamentului, a generat controverse prin eliminarea acestei cerințe. „Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate, ca forma adoptată să impună publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției”, a declarat Ilie Bolojan, subliniind angajamentul executivului pentru transparență.
Proiectul de lege, depus în Parlament de ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a parcurs un drum sinuos. Potrivit premierului Bolojan, inițiativa era restantă încă din primul trimestru al anului 2026, iar la momentul preluării mandatului de către Cătălin Predoiu, după demisia guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026, exista doar un proiect de Ordonanță de Urgență. Acest draft inițial, conform Digi24 și HotNews, nu era armonizat cu observațiile ANI, o instituție esențială în prevenirea și sancționarea conflictelor de interese și a incompatibilităților.
Ilie Bolojan a precizat că i-a cerut explicit ministrului Predoiu să pună proiectul în acord cu Agenția Națională de Integritate, ceea ce s-a și întâmplat. „L-am rugat pe domnul ministru Predoiu ca primul lucru pe care să-l facă să fie să pună proiectul de acord cu ANI, ceea ce a și făcut”, a afirmat premierul, citat de Digi24 și G4Media. Ulterior, proiectul a fost transmis liderilor partidelor politice și foștilor miniștri ai Justiției pentru consultări. Cu toate acestea, nu toate propunerile așteptate au fost primite; de exemplu, fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), deși inițial confirmase că va trimite propuneri, nu a mai făcut-o, așa cum a menționat Bolojan.
Unul dintre punctele cele mai sensibile și discutate intens, care a generat ample dezbateri publice, a fost modificarea ce viza eliminarea obligației de publicare a declarațiilor de avere pe site-urile instituțiilor. Inițial, proiectul transmis Parlamentului de Cătălin Predoiu, așa cum a raportat Libertatea pe 21 iulie 2026, menținea secretizarea publică a acestor documente, prevăzând doar depunerea lor la ANI, fără publicare obligatorie de către demnitari. Această prevedere a stârnit critici din partea societății civile și a presei, fiind percepută ca un pas înapoi în lupta pentru transparență și integritate. Cătălin Predoiu a explicat pentru Libertatea că proiectul depus reflecta amendamentele unor partide parlamentare care au participat la consultări, lăsând deschisă posibilitatea ca celelalte partide să depună propriile amendamente în Parlament.
În fața acestei situații, Guvernul Bolojan a decis să intervină în procesul legislativ. Premierul a subliniat că, prin secretarii de stat și Ministerul Justiției, executivul va susține în comisiile de specialitate ale Parlamentului amendamentul care reintroduce obligativitatea publicării declarațiilor de avere. Această poziție guvernamentală contrazice, de fapt, forma inițială a proiectului depus de propriul ministru interimar al Justiției, evidențiind o divergență internă sau o ajustare rapidă la presiunea publică și politică.
Transparența averilor demnitarilor este un pilon fundamental al unei democrații funcționale și un instrument esențial în prevenirea corupției. Experiența României, marcată de numeroase cazuri de îmbogățire ilicită și conflicte de interese, a demonstrat importanța vitală a ANI și a accesului public la informații despre patrimoniul celor care ocupă funcții publice. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2025 privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), România a făcut progrese semnificative în integritate, dar a fost îndemnată să mențină și să consolideze legislația privind averile și conflictele de interese. O statistică Eurostat din 2024 arăta că România se numără printre statele membre UE unde percepția publică asupra corupției este încă ridicată, făcând astfel cu atât mai necesară o legislație robustă și transparentă.
Importanța publicării declarațiilor de avere nu se limitează doar la un control formal, ci permite cetățenilor și presei să exercite o supraveghere activă, identificând discrepanțe sau evoluții suspecte ale patrimoniului. De exemplu, în 2023, o analiză a organizației Expert Forum a arătat că sute de cazuri de incompatibilitate au fost descoperite de ANI tocmai pe baza informațiilor publice și a sesizărilor venite din partea cetățenilor. Eliminarea acestei obligații ar fi redus drastic capacitatea de control extern și ar fi putut facilita practici netransparente, subminând încrederea publică în instituții.
De ce contează
Decizia Guvernului de a susține publicarea obligatorie a declarațiilor de avere este crucială pentru consolidarea integrității și transparenței în administrația publică românească. Aceasta permite cetățenilor și presei să monitorizeze patrimoniul demnitarilor, prevenind corupția și conflictele de interese. Fără această obligație, riscul ca oficialii să acumuleze averi nejustificate ar crește, erodând încrederea publică și afectând reputația României la nivel european. Menținerea transparenței este esențială pentru o democrație sănătoasă și o bună guvernare.
Următorul pas va fi dezbaterea proiectului în comisiile parlamentare, unde se așteaptă o confruntare de viziuni între partidele politice. Presiunea publică și poziția exprimată de Guvern sugerează că amendamentul privind publicarea declarațiilor de avere are șanse mari să fie adoptat. Rămâne de văzut, însă, dacă alte prevederi ale proiectului, menite să consolideze sau să slăbească atribuțiile ANI, vor fi și ele supuse unor modificări substanțiale.
Modul în care Parlamentul va gestiona aceste amendamente va reflecta angajamentul clasei politice față de valorile integrității și transparenței, esențiale pentru parcursul democratic al României și pentru conformarea la standardele europene în lupta anticorupție.