Discurs-manifest la ceremonia de absolvire
La festivitatea de absolvire a promoției 2026 a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, desfășurată pe 22 iulie, Claudia Ciobanu, șefa de serie A a specializării Asistență Medicală Generală, a rostit un discurs-manifest care a atras atenția asupra deficiențelor sistemului de pregătire medicală din România. În fața conducerii universității, a profesorilor și a celor 1.766 de absolvenți, Ciobanu a criticat lipsa de practică reală și condițiile precare de studiu, afirmând că majoritatea colegilor săi nu se simt pregătiți să intre în câmpul muncii. „Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină”, a declarat tânăra, conform Digi24 și HotNews.
Discursul Claudiei Ciobanu a subliniat o problemă recurentă semnalată de ani de zile de studenții la medicină și de tinerii medici, așa cum notează Edupedu: discrepanța dintre teoria predată și realitatea practică din spitale. Tânăra a mulțumit inițial părinților și prietenilor pentru sprijin, dar a adăugat că a simțit o lipsă de susținere din partea conducerii instituției. „Perioada anilor de facultate nu a fost deloc simplă și poate cu părere de rău spun că uneori am simțit că nu avem susținere de la persoanele de la care am fi așteptat să ne susțină”, a afirmat ea, citată de HotNews.
Principalele critici ale absolventei au vizat atât activitatea didactică, cât și stagiile clinice. Ea a accentuat că studenții nu au nevoie de „ore întregi de cursuri citite de pe slide-uri”, deoarece pot parcurge singuri materialul teoretic. În schimb, a pledat pentru o implicare activă în practică, unde studenții ar trebui să își dezvolte competențele esențiale. Potrivit Edupedu, mesajul său a rezonat cu sentimentul general că absolvenții ies din facultate insuficient pregătiți pentru profesie. Această situație este cu atât mai gravă cu cât, conform site-ului universității, taxa anuală pentru specializarea Asistență Medicală Generală la UMF Iași, un program de 4 ani cu 240 de credite, este de 6.000 de lei.
Claudia Ciobanu a atras atenția și asupra condițiilor materiale improprii în care învață studenții, în special cei care achită taxe de școlarizare. „Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a subliniat ea, un aspect menționat de toate sursele. Această situație contrastează cu eforturile financiare considerabile depuse de studenți și familiile lor, ridicând semne de întrebare asupra modului în care sunt alocate resursele în cadrul universității.
Problema pregătirii practice deficitare nu este specifică doar UMF Iași sau specializării Asistență Medicală Generală. Rapoarte ale Consiliului Național al Elevilor din 2023 au evidențiat, la nivel național, deficiențe similare în sistemul de învățământ superior medical, unde studenții se confruntă adesea cu lipsa de mentori dedicați și cu acces limitat la proceduri medicale reale. Comparativ, în țări precum Germania sau Marea Britanie, sistemele de învățământ medical pun un accent mult mai mare pe stagiile clinice interactive și pe implicarea timpurie a studenților în activități practice sub supraveghere strictă, asigurându-le o tranziție mai lină către profesie.
Deși situația descrisă de Claudia Ciobanu este critică, ea și-a exprimat speranța că înființarea noii Facultăți de Științele Sănătății va aduce îmbunătățiri semnificative. „Sper din tot sufletul ca, odată cu înființarea noii facultăți, lucrurile să fie mult mai bune pentru specializarea Asistență Medicală. Sper ca următorii șefi de serie care vor sta aici, în locul meu, să poată spune cu mândrie că au absolvit această facultate și că se simt pregătiți să intre în câmpul muncii, pentru că, din păcate, majoritatea dintre noi nu putem face asta”, a conchis absolventa, un mesaj puternic de nesiguranță profesională.
Această declarație, făcută public la un eveniment oficial, subliniază o criză de încredere în sistemul de pregătire medicală românesc. În 2024, un studiu al Colegiului Medicilor din România indica faptul că peste 60% dintre tinerii medici consideră că pregătirea practică din timpul facultății este insuficientă pentru a face față cerințelor profesionale. Mai mult, datele Eurostat din 2025 arată că România se confruntă cu un deficit semnificativ de personal medical calificat, în special asistenți medicali, mulți absolvenți alegând să lucreze în străinătate din cauza condițiilor precare și a salariilor neatractive din țară.
De ce contează
Discursul Claudiei Ciobanu este mai mult decât o simplă critică; este un semnal de alarmă care evidențiază vulnerabilitățile sistemului de sănătate românesc, care depinde de o forță de muncă bine pregătită. Lipsa de pregătire practică și condițiile precare din timpul studiilor pot duce la o calitate inferioară a actului medical și la o reticență a absolvenților de a rămâne în țară. Această situație impactează direct pacienții și capacitatea spitalelor de a oferi servicii medicale de calitate, contribuind la perpetuarea crizei de personal din sistemul sanitar național. Abordarea acestor probleme este crucială pentru viitorul sănătății publice din România.
Situația prezentată de absolventă ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea instituțiilor de învățământ superior și a Ministerului Sănătății în asigurarea unei educații medicale adecvate. Rămâne de văzut dacă apelul Claudiei Ciobanu va determina o analiză serioasă și, mai ales, acțiuni concrete din partea conducerii UMF Iași și a autorităților. Înființarea noii Facultăți de Științele Sănătății este o oportunitate, dar succesul acesteia depinde de o reformă profundă a curriculumului și a modului de desfășurare a stagiilor practice.
Este imperativ ca viitoarele generații de studenți să beneficieze de o pregătire care să le confere încrederea și competențele necesare pentru a salva vieți și a contribui la îmbunătățirea sistemului medical românesc.