Escaladarea conflictului maritim afectează exporturile de cereale
Rusia și-a intensificat semnificativ atacurile asupra navelor comerciale civile din Marea Neagră în ultimele săptămâni, într-o tentativă aparentă de a bloca ultimul coridor maritim esențial pentru exporturile Ucrainei. Această escaladare a culminat cu incidente grave, inclusiv incendiul unei nave cargo sub pavilion liberian în Zona Economică Exclusivă a României și lovirea unui vrachier turcesc cu rachete rusești, determinând Kievul să solicite o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
Cel mai recent incident, petrecut pe 21 iulie, a implicat nava GAS LISBON, sub pavilion liberian, încărcată cu 3.790 de tone de propan. Nava a luat foc în urma unei explozii la aproximativ 20 de mile marine de Sfântul Gheorghe, în Zona Economică Exclusivă a României, deși în afara apelor teritoriale românești. Nava se îndrepta spre portul ucrainean Reni, iar președintele Nicușor Dan a sugerat că incidentul este "probabil legat de războiul de agresiune al Rusiei". Nu este încă clar dacă nava a lovit o mină marină sau a fost atacată cu drone navale. Autoritățile române au salvat toți cei 17 membri ai echipajului, dintre care trei au fost răniți, potrivit Digi24.
Cu doar câteva zile înainte, duminică, vrachierul Golden Leo, sub pavilionul Guineei-Bissau și deținut de un armator turc, a fost lovit de trei rachete de croazieră rusești după ce plecase din regiunea Odesa cu o încărcătură de porumb. Nava a luat foc, iar incidentul a fost cel mai sângeros de acest gen, soldându-se cu moartea a zece persoane, inclusiv patru marinari indieni, cetățeni sirieni și un ucrainean. Alte opt persoane au fost salvate, conform relatărilor BBC. Ministrul interimar de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a confirmat miercuri, 22 iulie, că, în urma unei serii de atacuri rusești asupra navelor comerciale, niciun vas nu a traversat coridorul maritim în cursul zilei, o informație citată de Kyiv Post.
Regiunea Odesa, unde se află principalele porturi maritime ucrainene rămase operaționale la Marea Neagră, a fost supusă unor atacuri constante. Numai în luna iulie, 28 de persoane au murit în urma loviturilor rusești asupra regiunii. Ruta maritimă din jurul Odesei este crucială pentru Ucraina, permițându-i să-și continue exporturile maritime, navigând spre sud, aproape de litoralul României și Bulgariei, pentru a ajunge în Strâmtoarea Bosfor și apoi pe piețele internaționale. Exporturile maritime reprezintă peste două treimi din exporturile agricole ale Ucrainei, având o valoare de aproximativ nouă miliarde de dolari anual, o sursă vitală de venituri pentru Kiev.
Intensificarea atacurilor rusești asupra navelor cargo are, cel mai probabil, scopul de a descuraja firmele străine să cumpere produse ucrainene și să folosească ruta maritimă a Ucrainei prin Marea Neagră. Această strategie vizează slăbirea economiei ucrainene și limitarea capacității Kievului de a finanța efortul de război. Sybiha a declarat pe platforma X că "Rusia ține securitatea alimentară globală ostatică" și a comparat acțiunile Rusiei din Marea Neagră cu atacurile recente asupra rutelor energetice din zona Strâmtorii Ormuz, afirmând că Moscova exercită presiuni similare asupra piețelor alimentare mondiale.
Potrivit unor comercianți și analiști citați de Reuters, atacurile repetate cu rachete și drone au redus deja cu aproximativ o treime capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin porturile sale de la Marea Neagră. Înainte de intensificarea atacurilor, Ucraina asigura aproximativ 6% din exporturile mondiale de grâu și 11% din cele de porumb. Această perturbare intervine într-o perioadă esențială pentru agricultura ucraineană, când recoltele de cereale sunt transportate în mod obișnuit către porturile de export și piețele internaționale, o observație subliniată de Kyiv Post.
Autoritățile ruse au confirmat că au lovit infrastructură portuară și nave în porturile Odesa și Ciornomorsk. Compania de transport maritim Maersk a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor prin portul de pescuit din Ciornomorsk, invocând deteriorarea condițiilor de securitate, și a redirecționat mărfurile către portul Constanța. Ministerul ucrainean al Infrastructurii a precizat că principalul port de mare adâncime din Ciornomorsk continuă să funcționeze, operând separat de portul de pescuit.
La rândul său, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra obiectivelor rusești din Marea Neagră și Marea Azov. Comandantul forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, a declarat luni că 183 de nave au fost lovite numai în luna iulie. Deși acest număr nu a putut fi confirmat independent de presa internațională, BBC a consultat imagini din satelit care arată avarii produse mai multor nave, atât în Marea Neagră, cât și în Marea Azov. Premierul ucrainean Serhii Korețkîi a declarat duminică că guvernul și comandamentul militar "pregătesc decizii care vor spori siguranța navigației și vor contribui la protejarea navelor civile și a marinarilor" în fața atacurilor rusești.
În ultimii patru ani și jumătate, confruntarea din Marea Neagră a ajuns într-un impas, similar cu războiul de pe frontul din estul Ucrainei. Navele ucrainene nu au putut naviga dincolo de coridorul din jurul Odesei, deoarece Rusia controlează o mare parte din litoralul ucrainean. Cu toate acestea, dronele Kievului au obligat Moscova să-și păstreze o mare parte dintre nave în bazele navale din estul Mării Negre. Această intensificare a ostilităților maritime aduce o nouă dimensiune conflictului, afectând nu doar securitatea regională, ci și stabilitatea economică globală.
De ce contează
Această escaladare a atacurilor rusești asupra navelor civile din Marea Neagră are implicații profunde, extinzându-se mult dincolo de granițele Ucrainei. Blocarea sau perturbarea semnificativă a coridorului maritim ucrainean, care gestionează peste două treimi din exporturile agricole, amenință securitatea alimentară globală. Creșterea prețurilor la alimente și agravarea insecurității alimentare în țări din Africa, Asia, Orientul Mijlociu și America Latină sunt consecințe directe. Pentru România, incidentul cu nava GAS LISBON în Zona Economică Exclusivă subliniază riscurile directe la adresa navigației și securității regionale, punând presiune suplimentară asupra rutei alternative prin portul Constanța și impunând o vigilență sporită.
În fața acestei crize, Ucraina a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pe 27 iulie pentru a discuta escaladarea atacurilor asupra libertății de navigație. Kievul îndeamnă statele membre ale ONU, în special cele dependente de importurile de cereale, să exercite presiuni asupra Moscovei pentru încetarea atacurilor.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă diplomatică va reuși să atenueze tensiunile sau dacă Rusia va continua să folosească blocada maritimă ca instrument de presiune economică și militară, menținând un impas periculos în Marea Neagră.