Mihailo Drapatîi, vizat de Moscova după numire
Ministerul rus de Interne l-a inclus în baza sa de date cu persoane urmărite pe noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, general-maiorul Mihailo Drapatîi, la scurt timp după numirea acestuia în funcție de către președintele Volodimir Zelenski. Această acțiune, raportată miercuri, 22 iulie 2026, de agenția rusă TASS, intensifică presiunea simbolică a Moscovei asupra conducerii militare ucrainene, într-un context de conflict armat prelungit. "Noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei va avea o misiune foarte dificilă, mult mai grea decât își imaginează acum", a avertizat fostul comandant Valeri Zalujnîi, subliniind provocările inerente poziției.
Potrivit informațiilor difuzate de TASS, fișa lui Drapatîi din baza de date a Ministerului de Interne rus indică faptul că acesta este căutat "în baza unui articol din Codul penal". Cu toate acestea, autoritățile ruse nu au specificat articolul invocat și nici acuzațiile concrete care fundamentează această decizie. Această lipsă de transparență este o practică recurentă a Kremlinului, care deseori folosește astfel de instrumente legale pentru a intimida sau a delegetima oficialii din țările percepute ca ostile. Președintele Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi în seara zilei de marți, 21 iulie, înlocuindu-l pe generalul Oleksandr Sîrski, într-o mișcare strategică menită să revitalizeze eforturile de război ale Ucrainei.
Nu este prima dată când generalul Drapatîi este ținta acuzațiilor din partea Rusiei. Presa ucraineană, citată de focus.ua, amintește că, în trecut, Comitetul de Anchetă al Federației Ruse l-a acuzat în lipsă pe Drapatîi că ar fi coordonat, alături de generalul Viktor Nikoliuk, operațiunile Forțelor Întrunite ale Ucrainei în estul țării, în perioadele 2017 și 2019. Anchetatorii ruși au susținut atunci că, sub comanda celor doi, armata ucraineană ar fi efectuat peste 70 de bombardamente asupra unor localități din regiunile Donețk și Lugansk aflate sub controlul forțelor susținute de Moscova. Aceste incidente ar fi dus la uciderea sau rănirea a 154 de persoane, conform acuzațiilor rusești. Este important de menționat că aceste afirmații provin exclusiv din partea autorităților ruse, iar Moscova nu a prezentat dovezi concrete care să le susțină, fișa publicată de Ministerul de Interne fiind, de asemenea, lipsită de detalii specifice privind presupusele infracțiuni.
Contextul numirii lui Drapatîi este marcat de o restructurare a conducerii militare ucrainene. Președintele Zelenski a declarat că, împreună cu noul comandant, a aprobat o nouă structură de conducere a Statului Major General. El i-a mulțumit lui Sîrski pentru contribuția sa la apărarea Ucrainei, menționând în mod explicit coordonarea apărării Kievului în 2022, contraofensiva de succes din regiunea Harkov din 2022 și operațiunea desfășurată în regiunea rusă Kursk în 2024. În primul său mesaj după numire, Drapatîi și-a exprimat recunoștința față de Zelenski și a adus un omagiu predecesorului său, promițând să conducă armata cu responsabilitate și respect față de militarii ucraineni. Această tranziție subliniază necesitatea adaptării continue a strategiei militare ucrainene în fața agresiunii rusești.
Reacțiile la numirea lui Drapatîi au fost în mare parte pozitive în Ucraina. Fostul comandant-șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, l-a felicitat public pe Drapatîi printr-un mesaj pe Telegram. Zalujnîi a subliniat că onoarea, responsabilitatea și datoria sunt valorile fundamentale ale serviciului militar, avertizând totodată asupra provocărilor majore ce îl așteaptă pe noul comandant. "Un om al onoarei nu este condus de ambiții personale, ci de simțul datoriei", a adăugat Zalujnîi, sugerând o anumită filosofie de conducere. Kirilo Budanov, fostul șef al Direcției Principale de Informații Militare (GUR), a salutat și el numirea, mulțumind lui Oleksandr Sîrski pentru colaborarea anterioară și descriindu-l pe Drapatîi ca pe un comandant care "își protejează oamenii și înțelege realitățile câmpului de luptă". Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a apreciat activitatea lui Sîrski în apărarea capitalei și a declarat că, deși nu comentează deciziile privind conducerea militară, fostul comandant și-a îndeplinit atribuțiile în condiții extrem de dificile.
Această urmărire penală inițiată de Rusia este parte a unei strategii mai ample de război hibrid, care include nu doar acțiuni militare, ci și presiuni diplomatice, economice și juridice. Similar cu deciziile Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele unor oficiali ruși, precum președintele Vladimir Putin, pentru crime de război în Ucraina (mandat emis în 2023), Rusia folosește propriul sistem judiciar pentru a contesta legitimitatea și a incrimina liderii ucraineni. Această simetrie imperfectă de acțiuni juridice subliniază polarizarea conflictului și dificultatea găsirii unui teren comun. De exemplu, în timp ce CPI acționează sub jurisdicție internațională, acțiunile rusești sunt percepute de comunitatea internațională ca fiind motivate politic și lipsite de fundament legal credibil.
De ce contează
Decizia Rusiei de a-l include pe Mihailo Drapatîi pe lista sa de urmăriți penali are implicații semnificative. În primul rând, este o încercare de a delegetima noul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei pe scena internațională și de a-i submina autoritatea internă. Deși o astfel de acțiune nu are consecințe juridice directe în afara Rusiei, ea contribuie la narativa Moscovei despre un conflict în care Ucraina ar fi agresorul. În al doilea rând, subliniază natura totală a conflictului, unde fiecare acțiune, inclusiv cele juridice, este o componentă a strategiei de război. Pentru Ucraina, această mișcare necesită o comunicare diplomatică proactivă pentru a contracara acuzațiile rusești și a menține sprijinul aliaților occidentali.
Pe termen scurt, decizia Rusiei nu va afecta capacitatea operațională a lui Drapatîi, dar adaugă un strat suplimentar de complexitate relațiilor internaționale. Rămâne de văzut dacă Moscova va încerca să folosească Interpolul, deși o astfel de tentativă ar fi probabil respinsă, având în vedere caracterul politic al acuzațiilor. Pe termen lung, astfel de acțiuni pot contribui la o escaladare a tensiunilor și pot îngreuna orice eforturi viitoare de dialog sau de negociere.
Întrebarea principală este dacă această mișcare va avea un impact asupra moralului trupelor ucrainene sau asupra percepției publice internaționale, sau dacă va fi considerată doar o altă manevră de propagandă în războiul informațional.