Un general cu reputație solidă și demisie asumată
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit miercuri, 22 iulie 2026, pe Mîhailo Drapatîi în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate, după demiterea lui Oleksandr Sîrski. Această decizie marchează o schimbare semnificativă la vârful ierarhiei militare ucrainene, aducând în prim-plan un general cu o reputație solidă, construită pe câmpul de luptă și consolidată printr-o demisie asumată, un gest rar în cultura militară. Zelenski a subliniat că, alături de Drapatîi, Evgheni Hmara și Pavlo Palisa, s-a stabilit deja o nouă reorganizare a Statului Major General, indicând o abordare proactivă a conducerii militare.
Potrivit Kyiv Independent, Drapatîi este considerat unul dintre cei mai apreciați comandanți ucraineni, reputația sa fiind cimentată în luptele cruciale de la Mariupol, Herson și Harkov. Un episod emblematic din cariera sa, relatat de surse precum HotNews, este cel din 2014, când, în calitate de comandant de batalion în Brigada 72 Mecanizată, un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din subordinea sa a străpuns o baricadă separatistă la Mariupol. Această acțiune a fost percepută ca un moment simbolic în recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului, demonstrând curaj și inițiativă.
Înainte de a prelua conducerea Forțelor Armate, Drapatîi a comandat Forțele Întrunite, o structură esențială responsabilă de coordonarea operațiunilor pe linia frontului, în special în regiunea Harkov. Sub comanda sa, în toamna anului 2025, unități ucrainene, inclusiv Brigada Khartiia, au reușit să elibereze zone extinse în jurul orașului Kupiansk, aflat sub amenințarea constantă a forțelor ruse. Această performanță a consolidat imaginea sa de lider strategic eficient. Anterior, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), care coordona frontul de est până la desființarea sa de către Oleksandr Sîrski în octombrie 2025.
Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, apreciază stilul de conducere al lui Drapatîi, descriindu-l ca fiind bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor. Această abordare managerială, axată pe implicare și feedback, contrastează cu viziunea pe care Drapatîi însuși a găsit-o la preluarea conducerii Forțelor Terestre în 2024. Atunci, el a descris instituția ca fiind într-o stare de „stagnare managerială”, caracterizată prin „o atmosferă de teamă, lipsă de inițiativă, refuzul de a accepta feedback, indiferență față de problemele personalului, disciplină de fațadă și o prăpastie profundă între statul-major și unități”.
Un moment definitoriu care i-a conturat reputația a fost demisia sa din funcția de comandant al Forțelor Terestre, la 1 iunie 2025. Aceasta a venit după ce o rachetă balistică rusească Iskander a lovit un poligon al Centrului 239 de instruire, provocând moartea a 12 militari ucraineni. Gestul său a fost unul de asumare a responsabilității, o raritate în context militar. „Este un pas deliberat, dictat de sentimentul meu personal de responsabilitate pentru tragedia de la Centrul 239 de instruire, în care și-au pierdut viața soldații noștri”, a declarat atunci generalul. Acest atac a făcut parte dintr-o serie de lovituri rusești asupra bazelor de instruire ucrainene din 2025, soldate cu cel puțin 70 de morți și sute de răniți, conform Kyiv Independent.
În anunțul demisiei sale, Drapatîi a criticat explicit „responsabilitatea colectivă și impunitatea” pe care le-a numit „o otravă pentru armată”. El a subliniat că a încercat să elimine aceste aspecte din Forțele Terestre, dar repetarea tragediilor a indicat că eforturile sale nu au fost suficiente. „O armată în care comandanții răspund personal pentru viața oamenilor este o armată vie. O armată în care nimeni nu răspunde pentru pierderi moare din interior”, a adăugat Drapatîi, oferind o lecție de leadership. Fostul șef de stat major al Brigăzii Azov, Bohdan Krotevici, a lăudat ulterior gestul lui Drapatîi, numindu-l „un om de onoare” care a preferat să-și asume responsabilitatea în loc să caute scuze. Krotevici a sugerat însă că Oleksandr Sîrski nu i-a delegat lui Drapatîi suficiente atribuții pentru a implementa schimbările necesare.
Originar din Kamianeț-Podilskîi, Drapatîi a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004, începându-și cariera militară la 21 de ani ca locotenent de tancuri. Experiența sa include coordonarea apărării unui sector strategic al frontului după invazia rusă din 2022, unde a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, evitând un posibil dezastru strategic. Ulterior, a jucat un rol esențial în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului. În timpul noii ofensive ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi a limitat înaintarea Rusiei la două mici zone-tampon de la frontieră, consolidându-i reputația într-o perioadă în care conducerea lui Oleksandr Sîrski era tot mai contestată, notează Kyiv Independent.
Rob Lee consideră că experiența, reputația și accentul pus pe reforme îl recomandă pe Drapatîi pentru funcția de comandant-șef. Numirea sa vine într-un moment critic pentru Ucraina, când nevoia de inovație tactică și de moral ridicat al trupelor este esențială. Capacitatea sa de a îmbina acțiunea directă pe front cu o viziune managerială transparentă și responsabilă ar putea fi un atu major în contextul războiului prelungit cu Rusia. Spre deosebire de alți comandanți, Drapatîi nu a ezitat să critice deschis deficiențele sistemului, ceea ce îi conferă credibilitate în rândul trupelor și al opiniei publice.
De ce contează
Numirea lui Mîhailo Drapatîi în funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei este un semnal puternic de la Kiev, indicând o direcție spre un leadership militar mai responsabil și mai orientat spre nevoile soldaților. Experiența sa de pe front, combinată cu asumarea publică a responsabilității pentru erori, poate revitaliza moralul trupelor și încrederea publicului în conducerea militară. Această schimbare este crucială pentru consolidarea apărării ucrainene și pentru adaptarea la dinamica complexă a războiului, oferind o nouă perspectivă asupra strategiei și managementului resurselor umane în armată. Un astfel de lider poate influența pozitiv eficiența operațională și reziliența forțelor armate.
Pe termen scurt, numirea lui Drapatîi va implica o reorganizare imediată a Statului Major General, așa cum a anunțat președintele Zelenski. Aceasta ar putea duce la o reevaluare a strategiilor pe linia frontului și la o mai bună coordonare între diferitele unități. Pe termen lung, accentul său pe responsabilitate personală și pe eliminarea „stagnării manageriale” ar putea iniția reforme structurale profunde în armata ucraineană, vizând o cultură militară mai transparentă și mai eficientă. Rămâne de văzut cum va reuși Drapatîi să implementeze aceste schimbări și să navigheze provocările continue ale războiului, în special în contextul sprijinului extern și al resurselor disponibile.
O întrebare deschisă este dacă va beneficia de autonomia necesară pentru a-și pune în aplicare viziunea, având în vedere criticile anterioare ale lui Krotevici la adresa limitărilor atribuțiilor sale sub Sîrski.