Critici vehemente la adresa propunerilor USR și a ministrului interimar al Muncii
Grindeanu acuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Partidului Social Democrat (PSD) și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri, 22 iulie 2026, acuzații grave la adresa Uniunii Salvați România (USR), susținând că formațiunea încearcă să modifice legislația privind integritatea, un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a-și proteja membri condamnați pentru conflict de interese. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea proiectului de lege privind integritatea, depus la Camera Deputaților.
Potrivit lui Grindeanu, amendamentele propuse de USR ar viza reducerea atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ar diminua semnificativ standardele de integritate în administrația publică. Liderul PSD a subliniat că partidul său a avut o întâlnire cu conducerea ANI, unde s-a constatat că numeroase amendamente, în viziunea social-democraților, ar limita capacitatea instituției de a verifica și sancționa eficient conflictele de interese și incompatibilitățile. „PSD nu va accepta vreodată ca, sub pretextul PNRR, USR să aducă atingere standardelor privind integritatea pentru a-și apăra penalii condamnați definitiv”, a declarat Grindeanu, citat de Digi24.
Grindeanu a detaliat că unele dintre modificările propuse ar avea ca efect eliminarea unor situații care, în prezent, sunt încadrate drept conflict de interese. A nominalizat explicit pe președintele USR, Dominic Fritz, și pe viceprimarul municipiului Timișoara, Paula Romocean, afirmând că noile prevederi i-ar favoriza. Deși a admis că pentru Dominic Fritz, care are deja o condamnare definitivă, noile prevederi s-ar aplica „mai puțin”, Grindeanu a subliniat că pentru alți membri USR cu procese în desfășurare, impactul ar fi major, conform HotNews.ro.
Liderul PSD a criticat, de asemenea, introducerea unor praguri valorice și a unor condiții suplimentare pentru aplicarea sancțiunilor de către inspectorii de integritate, apreciind că acestea ar reduce eficiența activității ANI. A menționat, de exemplu, „praguri cumulative care să reducă standardele privind integritatea” și modificarea Codului administrativ astfel încât aleșii să nu mai fie în conflict de interese atunci când votează acte administrative. A acuzat USR că vrea să nu mai existe conflict de interese „nici atunci când acordă bani publici către ONG-urile din care fac parte”, conform HotNews.ro.
Grindeanu a acuzat USR de un dublu standard evident, amintind reacțiile vehemente ale liderilor formațiunii în dezbaterile privind introducerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. A citat declarații ale lui Stelian Ion („S-a legiferat hoția”), Drulă („Vor să dea drumul la furat”) și Moșteanu („Am ieșit în stradă să oprim hoția lui Liviu Dragnea”), contrastându-le cu propunerea actuală a USR de a introduce un prag de două salarii minime brute pe economie în legea integrității. „Practic, campionii transparenței ne arată din nou adevărata lor față. S-au cocoțat pe un val de moralitate și se băteau cu cărămida în piept, iar acum afectează controlul ANI asupra averilor demnitarilor”, a punctat Grindeanu, conform Digi24 și HotNews.ro.
Pe lângă criticile aduse amendamentelor USR, Sorin Grindeanu a atacat și reacția ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la decizia Curții de Apel București privind suspendarea procedurii proiectului noii legi a salarizării. Grindeanu a catalogat drept „incalificabilă” atitudinea ministrului, care, în opinia sa, sfidează o hotărâre a justiției și ignoră dialogul social. „Este o reacție intolerabilă într-un stat de drept”, a declarat liderul PSD, citat de Digi24.
Situația privind legea salarizării este complicată și de divergențele din interiorul coaliției guvernamentale. Sorin Grindeanu a afirmat că, potrivit informațiilor sale, există neînțelegeri semnificative între estimările Ministerului Muncii și cele ale Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar al proiectului. „Prima oară să se pună de acord cei aflați la putere și după aceea să vină să discute și cu noi”, a declarat Grindeanu, sugerând că adoptarea legii în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare depinde de o poziție comună a partidelor de guvernământ.
PSD a anunțat că va vota împotriva tuturor amendamentelor din proiectul de lege privind integritatea pe care le consideră de natură să slăbească legislația. Grindeanu a făcut chiar un apel la „revolta societății civile” împotriva acestor modificări, subliniind că „pentru ei, integritatea, așa cum arată acest proiect, este doar un slogan de campanie, nu o regulă care să se aplice propriilor buzunare”, conform HotNews.ro. Această retorică accentuează diviziunile politice actuale, mai ales după destrămarea coaliției care l-a susținut pe Ilie Bolojan.
Contextul european arată o preocupare constantă pentru integritate și combaterea corupției. Rapoartele Comisiei Europene, inclusiv prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) până la ridicarea sa, au evidențiat importanța unei legislații solide în domeniu. România, prin PNRR, s-a angajat să consolideze cadrul legal privind integritatea, iar slăbirea acestuia ar putea afecta credibilitatea țării în fața partenerilor europeni și accesul la fondurile europene, estimate la peste 29 de miliarde de euro pentru PNRR. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că percepția asupra corupției în România rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, cu 87% dintre cetățeni considerând că este o problemă răspândită, subliniind nevoia unor măsuri ferme, nu a relaxării acestora.
**De ce contează**
Modificările propuse la legea integrității au implicații directe și profunde pentru toți cetățenii români. Slăbirea atribuțiilor ANI sau introducerea unor praguri pentru conflictul de interese ar putea facilita acte de corupție și ar diminua încrederea publicului în instituțiile statului. Aceasta ar putea afecta negativ calitatea serviciilor publice, modul în care sunt cheltuiți banii publici și ar descuraja investițiile, atât interne, cât și externe. În plus, nerespectarea jaloanelor din PNRR, cum este cel legat de integritate, ar putea duce la blocarea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea României în următorii ani. O legislație robustă în materie de integritate este fundamentală pentru un stat de drept funcțional și o administrație eficientă.
Pe termen scurt, votul în Parlament asupra acestor amendamente va fi un test crucial pentru angajamentul partidelor politice față de valorile integrității și transparenței. Rămâne de văzut dacă apelul lui Grindeanu la „revolta societății civile” va mobiliza suficientă presiune publică pentru a influența rezultatul. De asemenea, soluționarea disputelor din cadrul coaliției guvernamentale privind legea salarizării este imperativă pentru stabilitatea politică și predictibilitatea economică, având în vedere impactul bugetar și social al acesteia.
Viitorul cadrului de integritate și al reformelor salariale depinde de capacitatea clasei politice de a ajunge la un consens responsabil și de a respecta angajamentele asumate pe plan intern și european.