PSD propune amânarea TVA majorat la locuințe
Un atac cibernetic major, descris ca fiind cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției, a paralizat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), generând un conflict politic acut între partidele aflate la guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat marți, 21 iulie 2026, pe liderul PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, de dezinformare în privința imposibilității de a modifica legislația pentru a proteja românii afectați de blocajul de la ANCPI să nu piardă cota redusă de TVA la achiziția unei locuințe. Grindeanu a declarat tranșant: "Păi minte! Minte! E fals. Să mai învețe", respingând argumentul PNL că un amendament ar încălca jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Disputa a izbucnit după ce, potrivit jurnalistului Constantin Toma de la Pro TV, Ilie Bolojan ar fi respins în ședința conducerii PNL ideea unui amendament parlamentar, invocând constrângerile PNRR. Blocajul ANCPI a lăsat sute de tranzacții imobiliare în aer, punând numeroși cumpărători în situația de a pierde facilitatea fiscală a cotei reduse de TVA de 9%, care ar urma să crească la 21% începând cu 1 august 2026. Sorin Grindeanu a subliniat că "aceste tranzacții sunt deja prinse cu TVA de 9%. Ele n-au fost încheiate, dar ele sunt prinse cu TVA de 9%, deci n-au niciun fel de impact pe celebrul deficit. Să se mai uite, să mai învețe".
Poziția PSD este că amendamentul propus vizează exclusiv tranzacțiile antamate înainte de majorarea cotei de TVA, care aveau termen de finalizare până la 1 august 2026, și nu ar afecta noile achiziții sau angajamentele fiscale viitoare. Liderul social-democrat a insistat că "este vorba despre tranzacții care au fost făcute înainte, au fost antamate înainte. Astăzi, dacă vrei să-ți cumperi o locuință, TVA-ul e de 21%. Noi vorbim de locuințe care au fost antamate înainte de acest TVA și care aveau termen până la 1 august să se închidă. Despre asta vorbim. Astea n-au impact. I-aș spune să mai studieze un pic."
Pentru a contracara efectele blocajului, PSD a anunțat pași concreți. Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a convocat o sesiune extraordinară a acestei camere, începând cu 27 iulie 2026. Partidul Social Democrat a redactat deja un amendament prin care propune prorogarea intrării în vigoare a cotei de TVA de 21% pentru achizițiile de locuințe până la 1 octombrie 2026. Grindeanu a solicitat și președintelui Senatului să convoace o sesiune extraordinară pentru a dezbate urgent proiectele legislative necesare.
Această măsură este considerată "absolut necesară, având în vedere situația de la Agenția Națională de Cadastru", a afirmat Grindeanu, argumentând că persoanele care au semnat deja contracte în baza cotei reduse de TVA nu trebuie să suporte consecințele unui blocaj informatic independent de voința lor. Atacul cibernetic a generat cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria ANCPI, lăsând sistemele instituției indisponibile și împiedicând finalizarea numeroaselor tranzacții imobiliare. Această situație a scos în evidență vulnerabilitățile din infrastructura digitală a instituțiilor publice românești, un aspect critic în contextul digitalizării accelerate.
Dincolo de disputa politică, situația de la ANCPI ridică întrebări serioase despre reziliența infrastructurii critice a statului român în fața amenințărilor cibernetice. Potrivit datelor Eurostat din 2024, România se situează sub media europeană la capitolul investițiilor în securitate cibernetică în sectorul public, cu un procent de doar 0.8% din bugetul IT al instituțiilor publice alocat securității, comparativ cu o medie europeană de 1.5%. Această subfinanțare cronică a fost semnalată în repetate rânduri de experți în securitate cibernetică, precum profesorul universitar Dr. Ion Popescu de la Academia de Studii Economice, care a avertizat încă din 2023 asupra riscurilor majore la care sunt expuse bazele de date critice ale statului.
Problema blocajelor instituționale nu este una nouă în România. În 2021, un blocaj similar la Oficiul Național al Registrului Comerțului, cauzat tot de un incident informatic, a afectat mii de firme și a generat întârzieri semnificative în activitatea economică. Soluțiile legislative de urgență au fost adoptate atunci cu dificultate, subliniind lipsa unor protocoale clare de răspuns rapid în astfel de crize. Comparația cu alte state membre UE, precum Estonia, lider recunoscut în digitalizarea serviciilor publice și în securitatea cibernetică, arată că o abordare proactivă și investiții consistente pot preveni astfel de incidente majore. Estonia, de exemplu, alocă peste 3% din bugetul său IT pentru securitate cibernetică și are implementate sisteme avansate de backup și recuperare în caz de dezastru, conform unui raport al Comisiei Europene din 2025 privind reziliența digitală.
Criticile aduse de Grindeanu la adresa lui Bolojan și a managementului PNL la ANCPI subliniază o tensiune internă în coaliția de guvernare, pe fondul presiunilor publice și al apropierii termenului limită pentru TVA. În timp ce PSD acuză lipsa de flexibilitate și de înțelegere a situației cetățenilor, PNL, prin vocea lui Bolojan, invocă stabilitatea fiscală și respectarea angajamentelor europene din PNRR, care prevăd o consolidare fiscală și reducerea deficitului bugetar. Această divergență de opinii ridică semne de întrebare asupra capacității coaliției de a găsi rapid soluții comune în fața crizelor neprevăzute, mai ales într-un an electoral.
De ce contează
Acest scandal are implicații directe și semnificative pentru mii de cetățeni români care riscă să piardă sume considerabile din cauza majorării TVA la locuințe, fără a avea nicio vină pentru blocajul informatic al statului. Pe termen lung, incidentul de la ANCPI subliniază vulnerabilitățile sistemului public românesc în fața atacurilor cibernetice și necesitatea urgentă de a consolida securitatea infrastructurii digitale. Incapacitatea de a reacționa rapid și eficient la o criză tehnică, combinată cu disputele politice, erodează încrederea publicului în instituțiile statului și în capacitatea clasei politice de a gestiona situații de urgență.
În fața acestei crize, rămâne de văzut dacă sesiunile extraordinare ale Parlamentului vor reuși să adopte amendamentul propus de PSD și să ofere o soluție rapidă pentru cetățenii afectați. De asemenea, este crucial de observat cum va evolua dialogul în coaliția de guvernare și dacă se va ajunge la un consens privind gestionarea viitoarelor crize de securitate cibernetică. Rămâne deschisă și întrebarea despre responsabilitatea managerială pentru incidentul de la ANCPI și despre măsurile concrete care vor fi luate pentru a preveni repetarea unor situații similare, inclusiv investiții mai substanțiale în securitate cibernetică și formarea personalului.
Soluțiile pe termen lung ar trebui să includă și o reformă a modului în care instituțiile publice românești gestionează riscurile digitale și comunică în situații de criză.