Cafeaua și inima: Limita sigură, conform American Heart Association

O analiză amplă realizată de American Heart Association, citată de Euronews, aduce clarificări esențiale privind consumul de cafea și impactul său asupra sănătății cardiovasculare. Potrivit cercetătorilor, majoritatea adulților sănătoși pot consuma până la 400 de miligrame de cofeină pe zi – echivalentul a aproximativ cinci cești de cafea simplă, fără zahăr și adaosuri bogate în calorii – fără a-și crește riscul de boli cardiovasculare. Mai mult, acest nivel de consum poate fi asociat chiar cu anumite beneficii pentru inimă.

„Echivalentul a până la cinci cești de cafea cu cofeină pe zi, fără adaos de zaharuri sau ingrediente de umplutură, este sigur și nu crește riscul cardiovascular”, a declarat Gregory M. Marcus, profesor de medicină la Universitatea California din San Francisco și coautor al analizei. Această concluzie, publicată miercuri, 22 iulie 2026, vine să liniștească numeroși consumatori și să ofere ghidaj bazat pe dovezi științifice.

Analiza a sintetizat rezultatele mai multor studii, evidențiind o asociere între consumul moderat de cafea și un risc redus de insuficiență cardiacă, boală coronariană și accident vascular cerebral. În unele cazuri, s-au observat și legături cu o probabilitate mai mică de apariție a hipertensiunii arteriale și a diabetului zaharat de tip 2. Este crucial de subliniat că studiul indică asocieri statistice și nu demonstrează o relație cauzală directă, adică simplul consum de cafea nu previne în mod direct aceste afecțiuni, dar se încadrează într-un stil de viață sănătos.

Cercetătorii au identificat că, deși limita de siguranță este de aproximativ cinci cești pe zi, cele mai bune rezultate în ceea ce privește mortalitatea generală au fost înregistrate în rândul persoanelor care consumau între două și patru cești zilnic. Acest interval pare să ofere un echilibru optim între efectele stimulatoare ale cofeinei și beneficiile compușilor bioactivi din cafea, fără a expune organismul la cantități excesive de cofeină. Această constatare este în concordanță cu alte cercetări recente; de exemplu, un studiu britanic din 2024 a arătat că trei cești de cafea pe zi au redus riscul de boli cardiometabolice cu 48%, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet.

Un aspect esențial subliniat de specialiști este calitatea consumului. Beneficiile observate se referă la cafeaua simplă, fără adaosuri consistente de zahăr, siropuri aromate, frișcă sau produse lactate bogate în grăsimi. Aceste ingrediente pot transforma rapid o băutură cu puține calorii într-un „desert lichid”, crescând semnificativ aportul caloric și contracarând orice avantaj potențial pentru sănătate. O cafea neagră sau cu puțin lapte nu este echivalentă nutrițional cu băuturile dulci populare în cafenele, care pot ajunge să conțină sute de calorii per porție.

Este important de reținut că răspunsul organismului la cofeină variază considerabil de la o persoană la alta. Metabolismul cofeinei este influențat de factori precum genetica, vârsta, funcția hepatică și obișnuința de a consuma cafea. Unii indivizi pot dezvolta o toleranță mai mare în timp, în timp ce alții pot experimenta efecte puternice, cum ar fi palpitații, anxietate, agitație sau tulburări de somn, chiar și după un consum redus. „Ceea ce ar putea fi o cantitate rezonabilă pentru o persoană ar putea provoca efecte nedorite la alta”, a avertizat profesorul Marcus, subliniind necesitatea monitorizării personale a reacțiilor.

Pe lângă cafea, cofeina provine și din alte surse precum ceaiul, ciocolata, băuturile carbogazoase, anumite medicamente și, mai ales, băuturile energizante. Autorii analizei atrag atenția că există mult mai puține informații privind efectele cardiovasculare ale cofeinei din surse alternative, în special din băuturile energizante consumate în cantități mari. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine riscurile asociate cu aceste produse, care adesea conțin și alte stimulente sau zaharuri în cantități mari.

Comparativ cu alte țări europene, unde consumul de cafea este adesea o componentă culturală importantă, precum Italia sau Portugalia, în România, tendința este, de asemenea, de creștere a consumului, mai ales în mediul urban. Conform datelor Eurostat din 2023, consumul mediu de cafea pe cap de locuitor în UE a fost de aproximativ 3,8 kg anual, iar România se situează la niveluri similare sau ușor sub medie, dar cu o piață în expansiune, mai ales pe segmentul de cafea de specialitate. Această analiză globală oferă un cadru valoros pentru consumatorii români, ajutându-i să ia decizii informate privind obiceiurile lor.

De ce contează

Această analiză este crucială pentru sănătatea publică din România, unde consumul de cafea este larg răspândit. Prin stabilirea unei limite clare de siguranță și sublinierea importanței modului de preparare, studiul ajută la demitizarea anumitor percepții și la promovarea unui consum responsabil. În contextul unei prevalențe ridicate a bolilor cardiovasculare în România, ghidarea bazată pe dovezi poate contribui la reducerea factorilor de risc modificabili și la îmbunătățirea calității vieții. În plus, avertismentul privind băuturile energizante este deosebit de relevant pentru tinerii din România, o categorie de vârstă care le consumă frecvent.

În concluzie, pentru majoritatea adulților sănătoși, consumul moderat de cafea, între două și patru cești pe zi, pare să fie benefic și compatibil cu un stil de viață sănătos. Este esențial însă ca fiecare persoană să își adapteze consumul în funcție de propria toleranță și să evite transformarea cafelei într-o băutură bogată în zahăr și calorii. Pe viitor, cercetările ar trebui să se concentreze mai mult pe efectele cofeinei din surse alternative și pe impactul pe termen lung al diferitelor metode de preparare a cafelei.

Întrebarea deschisă rămâne cum vor integra producătorii de băuturi și industria alimentară aceste recomandări în produsele lor, pentru a sprijini alegerile sănătoase ale consumatorilor români și europeni.