Proteste masive la Kiev cer schimbări în armată
Ucraina se confruntă cu o criză politică și militară profundă, marcată de proteste ample care au izbucnit în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, începând cu 15 iulie 2026. Mii de cetățeni cer repunerea în funcție a fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, și demiterea comandantului-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski. Aceste solicitări vin pe fondul unei remanieri guvernamentale care a dus la destituirea lui Fedorov, unul dintre cei mai tineri și populari oficiali de la Kiev, potrivit The Kyiv Independent.
Un nou protest a fost anunțat la Kiev pentru 20 iulie 2026, iar organizatorii, printre care Dmitro Koziatinskii, au declarat că îi vor acorda președintelui Volodimir Zelenski un ultimatum de trei zile pentru a răspunde revendicărilor. Mesajul protestatarilor este clar, așa cum reiese dintr-un slogan afișat la demonstrații: „Fedorov înseamnă mai mulți ruși morți, Sîrski înseamnă mai mulți ucraineni morți”. Această retorică subliniază nemulțumirea publică față de strategia militară actuală și susținerea pentru viziunea lui Fedorov.
Tensiunile dintre Fedorov și Sîrski erau anticipate încă de la numirea primului în funcția de ministru, datorită viziunilor lor divergente asupra conducerii armatei. Imediat după destituirea sa, Fedorov a susținut o conferință de presă în care l-a acuzat pe Sîrski că blochează reformele esențiale pe care el încerca să le implementeze în cadrul Ministerului Apărării. Aceste acuzații au alimentat și mai mult nemulțumirea publică și au solidificat sprijinul pentru fostul ministru.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg și preluate de Kyiv Independent, președintele Zelenski ia în calcul înlocuirea lui Sîrski cu șeful Forțelor Întrunite, Mihailo Drapatîi. Două surse familiarizate cu situația au confirmat că Sîrski ar putea fi demis în următoarele zile, iar Drapatîi este principalul favorit pentru a prelua comanda armatei. Cu toate acestea, o altă sursă citată de Kyiv Independent menționează că Zelenski analizează o listă de 11 potențiali candidați, iar decizia finală nu a fost încă luată. Mulți dintre manifestanți, inclusiv militari și veterani, susțin, de asemenea, înlocuirea lui Sîrski cu Drapatîi.
În ceea ce-l privește pe Mihailo Fedorov, i s-a propus o funcție în domeniul tehnologiei militare și coordonarea modernizării Ministerului Apărării. Cu toate acestea, se pare că Fedorov este dispus să revină doar în funcția de ministru al Apărării. O sursă citată de Kyiv Independent a explicat că „pentru Fedorov este important să continue toate proiectele pe care le-a început”. Această poziție rigidă a lui Fedorov adaugă o nouă dimensiune complexității situației, deoarece refuzul său de a accepta o altă funcție ar putea prelungi criza politică.
Contextul acestor evenimente este marcat de o presiune crescută asupra conducerii militare ucrainene, mai ales în fața continuării conflictului cu Rusia. Populația, prin intermediul protestelor, își exprimă nu doar nemulțumirea față de anumite decizii, ci și dorința unei conduceri care să inspire mai multă încredere și să demonstreze eficiență sporită pe front. În 2025, sondajele de opinie realizate de Centrul Razumkov arătau o scădere a încrederii în instituțiile militare, de la 85% în 2023 la 70%, indicând o nevoie acută de reforme și de o comunicare transparentă cu publicul.
Comparativ cu alte țări aflate în conflict prelungit, schimbările la vârful armatei nu sunt neobișnuite, dar frecvența și intensitatea protestelor din Ucraina subliniază o fractură semnificativă între conducerea politică și o parte a societății civile, inclusiv a veteranilor de război. Această situație ar putea avea consecințe semnificative asupra moralului trupelor și asupra sprijinului internațional, care urmărește cu atenție stabilitatea internă a Ucrainei. De exemplu, în 2024, după o serie de eșecuri militare, Marea Britanie a înlocuit de două ori șeful Statului Major, o decizie care a fost primită cu un amestec de critici și susținere, dar fără proteste de anvergura celor din Ucraina.
**De ce contează**
Această criză militară și politică are implicații profunde pentru Ucraina. Demiterea lui Sîrski și o posibilă revenire a lui Fedorov ar putea schimba radical strategia militară, afectând direct capacitatea Ucrainei de a face față agresiunii ruse. Stabilitatea internă și coeziunea societății sunt esențiale pentru menținerea sprijinului internațional și pentru moralul trupelor pe front. O decizie rapidă și eficientă a președintelui Zelenski este crucială pentru a calma spiritele și a restabili încrederea publicului în conducerea militară și politică a țării.
Pe termen scurt, presiunea publică asupra președintelui Zelenski este imensă. Într-o declarație de presă din 19 iulie 2026, un purtător de cuvânt al Președinției ucrainene a subliniat că „toate deciziile vor fi luate în interesul securității naționale și al victoriei”, fără a oferi detalii suplimentare despre o eventuală demitere a lui Sîrski sau repunere a lui Fedorov. Viitoarele zile vor fi decisive pentru Zelenski, care trebuie să gestioneze atât așteptările populației, cât și stabilitatea instituțiilor militare. Rămâne de văzut dacă va ceda presiunii protestatarilor și dacă o eventuală schimbare la vârful armatei va aduce cu adevărat reformele și eficiența cerute de public și de fostul ministru Fedorov.
De asemenea, rămâne deschisă întrebarea dacă Mihailo Drapatîi, sau oricare alt candidat, ar putea aduce coeziunea necesară în rândul forțelor armate și al populației.