Scandal medical cu prejudiciu și riscuri pentru pacienți
Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" din Iași a fost trimis în judecată, marți, 21 iulie 2026, de către Parchetul General, fiind acuzat că ar fi implantat la 185 de pacienți stimulatoare și defibrilatoare cardiace extrase de la cadavre sau cu proveniență necunoscută. Acuzațiile aduse medicului Tesloianu sunt de abuz în serviciu, în formă continuată, concretizată prin 185 de acte materiale, și luare de mită. Procurorii subliniază că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție, conform informațiilor PÎCCJ.
În același dosar, a fost trimis în judecată și medicul Eduard Belu, cardiolog la Spitalul Militar de Urgență "Regina Maria" din Brașov, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu. Belu ar fi furnizat lui Tesloianu 24 de stimulatoare cardiace, echipamente de unică folosință, nesterilizate sau cu termenul de valabilitate expirat, a căror sursă nu era cunoscută, în perioada 2 iulie 2018 – 13 martie 2022, potrivit rechizitoriului. Această rețea de furnizare a dispozitivelor medicale a funcționat, conform anchetatorilor, timp de patru ani, între aprilie 2018 și mai 2022.
Procurorii susțin că medicul Tesloianu ar fi coordonat o rețea de cadre medicale care îi furnizau dispozitive cardiace implantabile, inclusiv unele extrase de la persoane decedate, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul prealabil al acestora sau al aparținătorilor. Aceste dispozitive nu erau înregistrate în gestiunea spitalului, neexistând documente de proveniență, avize de conformitate de la Ministerul Sănătății, certificate de garanție sau dovezi ale sterilizării corespunzătoare. În loc să utilizeze proceduri omologate, cum ar fi sterilizarea cu radiații gamma, dispozitivele erau resterilizate prin imersie în apă cu soluții dezinfectante, o practică interzisă de legislația primară și de indicațiile producătorilor, care specifică clar că aceste dispozitive sunt de unică folosință și nu trebuie refolosite.
Consecințele acestor fapte, detaliază rechizitoriul, au fost multiple și grave. Spitalul din Iași a suferit un prejudiciu material de 2.076.505,62 lei. Mai grav, dreptul la sănătate al pacienților a fost vătămat, iar dreptul acestora de a fi informați cu privire la intervențiile medicale a fost încălcat. Un număr semnificativ de pacienți s-au constituit părți civile în dosarul penal. Un aspect deosebit de îngrijorător este faptul că o parte dintre intervențiile chirurgicale nu erau justificate medical, fiind recomandate, conform procurorilor, în baza unor diagnostice fictive sau după administrarea unor tratamente care provocau simptome specifice, menite să indice necesitatea implantării.
Riscurile la care au fost expuși pacienții sunt considerabile. Ministerul Sănătății a comunicat riscuri toxicologice legate de resterilizarea improprie, subliniind incompatibilitatea oxidului de etilen cu anumite materiale componente ale pacemakerelor. Infecțiile asociate dispozitivelor cardiace implantabile pot varia de la forme localizate la infecții invazive severe, cu risc vital, în special la pacienții vârstnici, din cauza rezervei fiziologice scăzute și a comorbidităților frecvente. Deși unele defibrilatoare au indicații stricte pentru prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, Dan Tesloianu le-ar fi implantat fără justificare clinică, expunând pacienții la complicații grave sau chiar la deces.
Un alt aspect grav al acuzațiilor se referă la manipularea consimțământului informat al pacienților. Procurorii afirmă că formularele de consimțământ ar fi fost modificate după semnare, prin adăugarea unui paragraf olograf, fără știrea pacienților, prin care aceștia și-ar fi dat acordul pentru implantarea unor dispozitive extrase de la cadavre. În plus, pacienții nu erau informați despre proveniența reală a dispozitivelor sau despre riscurile procedurii, iar în multe cazuri, semnătura era luată formal, fără o informare prealabilă. Aparținătorilor persoanelor decedate de la care erau extrase dispozitivele nu li se cerea, de asemenea, consimțământul prealabil.
Pentru a evita tragerea la răspundere în cazul unor eventuale culpe medicale, medicul Tesloianu ar fi dispus unor medici din subordine sau rezidenți, fără competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale. În unele situații, el ar fi promis asumarea actelor medicale, dar ulterior ar fi refuzat să semneze pentru acestea. Această practică, dacă va fi dovedită, ar indica o încercare de a delega riscul și responsabilitatea către personalul medical mai puțin experimentat.
Pe lângă abuzul în serviciu, Dan Tesloianu este acuzat și de luare de mită. În noiembrie 2022, el ar fi primit o bancnotă de 100 de lei de la o pacientă consultată în cabinetul său din spital, bani care nu i se cuveneau pentru activitățile prestate. Procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând celor doi inculpați, Dosarul a fost trimis Tribunalului Iași pentru judecată.
De ce contează
Acest caz scoate în evidență vulnerabilitățile grave din sistemul medical românesc și pune sub semnul întrebării siguranța pacienților. Practica reimplantării dispozitivelor de unică folosință, extrase de la cadavre și resterilizate necorespunzător, contravine flagrant normelor etice și legale, expunând pacienții la riscuri majore de infecții și complicații. Prejudiciul adus spitalului, dar mai ales vătămarea drepturilor pacienților la sănătate și la informare, subliniază necesitatea unor controale mult mai stricte și a unei transparențe sporite în achiziția și utilizarea echipamentelor medicale. Acest scandal ar putea determina o reevaluare a protocoalelor interne și o întărire a supravegherii actului medical, esențiale pentru restabilirea încrederii publicului în sistemul sanitar.
Trimiterea în judecată a celor doi medici marchează o etapă importantă în acest caz complex, însă procesul penal va fi de lungă durată. Urmează ca Tribunalul Iași să analizeze probele prezentate de procurori și să stabilească dacă acuzațiile se confirmă. Acest dosar ar putea avea implicații semnificative nu doar pentru cei doi medici, ci și pentru modul în care sunt gestionate dispozitivele medicale în spitalele din România și pentru respectarea drepturilor pacienților.
Rămâne de văzut dacă vor fi identificate și alte persoane implicate în rețeaua de furnizare a dispozitivelor, iar autoritățile medicale vor trebui să demonstreze că pot preveni astfel de abuzuri pe viitor, asigurând respectarea strictă a normelor de siguranță și etică medicală.