Dispută internă pe fondul blocajului ANCPI
O dispută internă a izbucnit în Partidul Național Liberal (PNL) marți, 21 iulie 2026, după ce senatoarea Nicoleta Pauliuc l-a criticat public pe premierul Ilie Bolojan pentru respingerea unei propuneri legislative de prelungire a termenului de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% pentru achiziția locuințelor. Pauliuc susține că Bolojan, fie a fost informat greșit, fie nu a înțeles pe deplin propunerea, care vizează exclusiv persoanele cu antecontracte încheiate înainte de 1 august 2025 și care nu pot finaliza tranzacțiile din cauza blocajului informatic al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Conform declarațiilor Nicoletei Pauliuc, făcute pe Facebook și citate de HotNews și Digi24, premierul interimar ar fi respins inițiativa în ședința conducerii PNL, invocând că o astfel de măsură ar contraveni jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar afecta veniturile bugetare. „Răspunsul domnului Bolojan a fost că «nu se pot face excepții», deoarece am intra în contradicție cu jaloanele din PNRR și am afecta veniturile bugetare. Greșit”, a replicat Pauliuc, subliniind că propunerea sa nu vizează acordarea de noi beneficii fiscale, ci doar prelungirea unui termen pentru o categorie de beneficiari deja stabilită.
Propunerea Nicoletei Pauliuc solicită o prelungire a termenului până la 31 octombrie 2026, pentru a permite cumpărătorilor afectați de blocajul ANCPI să își finalizeze tranzacțiile și să beneficieze de cota redusă de TVA de 9%, așa cum prevedea Legea nr. 141/2025. Această lege stipulează că o persoană fizică poate achiziționa o singură locuință cu TVA de 9% până la 31 iulie 2026, cu condiția ca locuința să aibă maximum 120 de metri pătrați utili, o valoare de până la 600.000 de lei fără TVA, și să fi fost încheiat un antecontract înainte de 1 august 2025. Pentru antecontractele încheiate între 3 și 31 iulie 2025, se impune suplimentar dovada achitării unui avans de cel puțin 20% până la 31 iulie 2025.
Sistemele informatice ale ANCPI, inclusiv platforma e-Terra, sunt nefuncționale începând cu 14 iulie 2026, în urma unui atac cibernetic. Deși instituția a asigurat că bazele de date nu au fost compromise, indisponibilitatea serviciilor a paralizat operațiunile de cadastru și carte funciară. Această situație are consecințe directe asupra tranzacțiilor imobiliare, deoarece notarii nu pot autentifica actele de vânzare fără extrasele de carte funciară, iar băncile nu pot finaliza creditele ipotecare. Ministrul Economiei și Digitalizării, Irineu Darău, a recunoscut necesitatea unei soluții guvernamentale sau parlamentare pentru persoanele afectate.
Nicoleta Pauliuc a insistat că „nu propun o excepție. Nu inventez o categorie nouă de beneficiari. Nu schimb regulile pentru viitor. Cer doar ca statul să își respecte promisiunea față de oamenii care au respectat legea și și-au făcut planurile de viață bazându-se pe ea.” Ea a argumentat că responsabilitatea fiscală nu trebuie să însemne transferarea consecințelor unei defecțiuni a statului asupra cetățenilor. Această poziție contrastează cu abordarea mai rigidă a premierului Bolojan, care prioritizează disciplina bugetară și respectarea angajamentelor din PNRR, o perspectivă des întâlnită în contextul reformelor economice și fiscale asumate de România în fața Comisiei Europene.
Situația actuală, în care mii de tranzacții imobiliare sunt blocate, a transformat subiectul într-o miză politică majoră. Pe lângă PNL, și alte partide au reacționat. Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că va propune un amendament pentru prelungirea termenului până la 1 octombrie 2026 și a inițiat discuții pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaților începând cu 27 iulie 2026. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus, de asemenea, un proiect legislativ similar, destinat persoanelor care îndeplinesc condițiile pentru TVA de 9% dar sunt împiedicate să își finalizeze achizițiile din cauza blocajului ANCPI. Această convergență de opinii din partea principalelor forțe politice subliniază urgența și amploarea problemei.
În context european, România a fost adesea sub presiune pentru a-și alinia legislația fiscală și a reduce excepțiile de TVA, în special cele care pot distorsiona piața sau pot fi considerate ajutoare de stat indirecte. Cu toate acestea, situațiile excepționale, cum ar fi un atac cibernetic major asupra unei instituții cheie a statului, ar putea justifica o derogare temporară, cu condiția unei justificări solide și a unei comunicări transparente cu instituțiile europene. Diferența dintre cota redusă de 9% și cota standard de 21% înseamnă o sumă considerabilă pentru cumpărători – până la 72.000 de lei pentru o locuință de 600.000 de lei fără TVA, o povară financiară semnificativă transferată cetățenilor din cauza unei deficiențe a statului.
De ce contează
Această dispută internă din PNL și blocajul ANCPI sunt cruciale pentru mii de cetățeni români care riscă să piardă un beneficiu fiscal important din cauza unei deficiențe a statului. Pe lângă impactul direct asupra bugetelor familiale, situația subliniază vulnerabilitatea infrastructurii digitale guvernamentale și necesitatea urgentă de modernizare și securizare. Refuzul unei soluții rapide ar putea eroda încrederea publicului în capacitatea statului de a-și onora angajamentele și de a proteja interesele cetățenilor în situații de criză, afectând stabilitatea pieței imobiliare și percepția generală asupra eficienței administrative.
Concluzie În absența unei acțiuni legislative rapide, termenul de 31 iulie 2026, la care expiră cota redusă de TVA de 9%, va aduce costuri suplimentare semnificative pentru mii de familii. Presiunea politică din partea PNL, PSD și AUR indică o probabilitate crescută ca Parlamentul să fie convocat într-o sesiune extraordinară pentru a prelungi acest termen. Rămâne de văzut dacă premierul Ilie Bolojan își va menține poziția inițială sau dacă va ceda în fața argumentelor privind responsabilitatea statului față de cetățeni.
Soluția adoptată va reprezenta un test important pentru capacitatea Guvernului de a gestiona crizele și de a găsi echilibrul între disciplina fiscală și protejarea cetățenilor afectați de disfuncționalități sistemice.