Dezbatere intensă în PNL privind cota de TVA la imobiliare
Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, a propus, în ședința conducerii partidului din 20 iulie 2026, un amendament legislativ pentru a prelungi termenul până la care tranzacțiile imobiliare pot beneficia de cota redusă de TVA de 9%. Această inițiativă vine în contextul în care, de la 1 august 2026, cota standard de TVA pentru locuințe ar urma să crească la 21%. Potrivit unor surse politice citate de MEDIAFAX, Pauliuc a solicitat chiar convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea acestei modificări legislative esențiale.
Propunerea Nicoletei Pauliuc a întâmpinat însă opoziția fermă a președintelui PNL, Ilie Bolojan, care a argumentat că nu pot fi făcute excepții de la majorarea TVA. Sursele citate de Mediafax indică faptul că Bolojan a subliniat necesitatea aplicării cotei de 21% în conformitate cu angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană. El a adăugat că problemele tehnice legate de implementarea noilor prevederi ar urma să fie remediate în zilele următoare, sugerând că nu există motive pentru o intervenție legislativă de urgență.
În replică, Nicoleta Pauliuc a criticat poziția lui Ilie Bolojan, declarând public că "Domnul Ilie Bolojan fie a fost informat greșit, fie nu a înțeles propunerea pe care am prezentat-o privind prelungirea TVA de 9% pentru achiziția unei locuințe." Această declarație, făcută la o zi după ședința PNL, denotă o diviziune clară în interiorul partidului pe această temă. Argumentul principal al lui Pauliuc este că "Statul trebuie să își respecte cuvântul", referindu-se probabil la promisiunile anterioare sau la stabilitatea fiscală pentru cetățeni și dezvoltatori.
Contextul acestei dezbateri este crucial. România, în ultimii ani, a utilizat cote reduse de TVA pentru anumite categorii de locuințe, în special cele cu valori mai mici, pentru a stimula piața imobiliară și a facilita accesul la proprietate. De exemplu, până în 2023, cota de 5% se aplica locuințelor cu o valoare de până la 450.000 de lei, conform Codului Fiscal. Ulterior, au existat modificări, iar cota de 9% a fost introdusă pentru o perioadă tranzitorie, menită să atenueze șocul fiscal al unei majorări complete la 19%. Decizia de a crește TVA-ul la 21% face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscale menite să consolideze bugetul de stat și să îndeplinească jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), necesare pentru deblocarea fondurilor europene, așa cum a explicat și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în declarații anterioare din 2025.
Absența unui guvern cu puteri depline la momentul propunerii lui Pauliuc complică situația, deoarece termenul nu poate fi prelungit prin ordonanță de urgență, necesitând o dezbatere și un vot în Parlament. Această situație subliniază fragilitatea procesului decizional în perioade de instabilitate politică și impactul direct asupra pieței imobiliare și a cetățenilor. Dezvoltatorii imobiliari și cumpărătorii se confruntă cu incertitudine, mai ales cei care au semnat antecontracte cu cota de 9% și riscă să plătească diferența de 12% dacă tranzacția se finalizează după 1 august.
Comparația cu alte state membre ale Uniunii Europene arată o diversitate de abordări. De exemplu, în Franța, cota standard de TVA este de 20%, dar există cote reduse pentru locuințele sociale sau renovări. În Germania, cota standard este de 19%, fără reduceri semnificative pentru achiziția de locuințe noi, însă alte mecanisme de sprijin pot fi disponibile. Media cotelor standard de TVA în UE este în jurul valorii de 21%, plasând România în linia generală, dar renunțarea la cotele reduse poate afecta dinamica pieței interne, care a beneficiat de aceste facilități fiscale, în special în orașe mari precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, unde cererea de locuințe este constantă.
Poziția lui Ilie Bolojan, de a nu crea excepții, reflectă o abordare de rigoare fiscală, aliniată cu cerințele Comisiei Europene privind reducerea deficitului bugetar. În ultimii ani, România a înregistrat deficite bugetare semnificative, iar majorarea veniturilor fiscale, inclusiv prin TVA, este considerată o soluție. Conform datelor Eurostat din 2025, România se afla printre statele membre cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB, depășind constant pragul de 3% impus de Pactul de Stabilitate și Creștere. Această presiune externă justifică, din perspectiva unor lideri precum Bolojan, menținerea unei politici fiscale stricte și evitarea derogărilor.
**De ce contează** Această dezbatere are implicații majore pentru mii de români care intenționează să achiziționeze o locuință și pentru stabilitatea pieței imobiliare. O creștere bruscă a TVA-ului de la 9% la 21% ar putea adăuga zeci de mii de lei la prețul final al unei locuințe, făcând-o inaccesibilă pentru mulți. De asemenea, ar putea bloca tranzacțiile aflate în derulare și ar putea încetini ritmul construcțiilor, afectând locurile de muncă din sector. Stabilitatea fiscală și predictibilitatea legislativă sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și a cetățenilor, iar incertitudinea actuală erodează această încredere.
**Concluzie** Situația actuală din PNL privind TVA-ul la locuințe reflectă o tensiune mai largă între necesitatea de a consolida finanțele publice și dorința de a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor și de a sprijini un sector economic vital. Rămâne de văzut dacă propunerea Nicoletei Pauliuc va găsi suficient sprijin în Parlament pentru a fi adoptată, mai ales în absența unui guvern cu puteri depline. Dacă nu se va ajunge la un consens, de la 1 august 2026, majorarea TVA la 21% va deveni realitate, cu toate consecințele economice și sociale aferente.
Viitorul pieței imobiliare românești și al accesului la locuințe depinde în mare măsură de deciziile legislative care vor fi luate în următoarele săptămâni, într-un climat politic încă volatil.