Urgență legislativă pentru miliarde de euro europeni
Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat luni, 20 iulie 2026, după ședința Biroului Politic Național, că proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice va fi depus miercuri, 23 iulie, la Senat. Această inițiativă face parte dintr-un pachet de șase legi esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a căror adoptare urgentă necesită convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare săptămâna viitoare, conform unui comunicat oficial al PNL. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a subliniat că "Fiecare jalon îndeplinit înseamnă bani europeni care pot fi accesați de România", făcând referire la ultima tranșă de granturi în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Situația legislativă este critică, având în vedere că patru dintre cele șase proiecte de lege sunt deja depuse în Parlament, iar celelalte două, inclusiv cea a salarizării și cea privind consolidarea legislației în domeniul integrității, se află în etape finale. Proiectul de integritate este programat să fie înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după finalizarea consultării publice. PNL a mandatat grupurile sale parlamentare să susțină adoptarea rapidă a acestor legi, insistând că România nu își permite să piardă fonduri europene din cauza întârzierilor sau disputelor politice.
Declarațiile PNL vin în contextul unor replici directe la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, care, tot luni, a criticat faptul că legile salarizării și integrității nu fuseseră încă depuse. Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, a anunțat că PSD lucrează la amendamente împreună cu sindicatele, afirmând că partidul nu poate vota o lege a salarizării care nemulțumește profesori, medici sau militari și care le-ar tăia din bani. PNL a replicat că amendamentele care nu respectă cerințele convenite cu Comisia Europeană sau capacitatea bugetului de stat pun în pericol accesarea fondurilor europene, subliniind că legea trebuie să fie compatibilă cu jaloanele PNRR și acceptată de Comisie.
Pe lângă legea salarizării, pachetul legislativ include Codul Administrativ și legea privind sistemul de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF și VAMĂ, pentru care PSD și-a exprimat acordul. În ceea ce privește legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, PSD o susține cu amendamente, iar Codul Urbanismului este, de asemenea, sprijinit de PSD, cu mențiunea că pentru București, autorizațiile de construire ar trebui să treacă la Primăria Capitalei, conform rezultatelor unui referendum anterior, dar începând cu mandatul următor. Această divergență de abordare pe anumite legi, în special cea a salarizării, ar putea complica procesul de adoptare rapidă cerut de PNL.
Contextul acestor discuții este unul de presiune crescută pentru România, care s-a angajat să implementeze reforme structurale prin PNRR, un plan aprobat în 2021. Până în prezent, România a depus cereri de plată pentru mai multe tranșe, dar întârzierile repetate în adoptarea legislației cheie au generat îngrijorări. De exemplu, legea salarizării a fost amânată timp de trei ani, o situație pe care Sorin Grindeanu a atribuit-o guvernării anterioare, precizând că PSD era în opoziție și că responsabilitatea nu-i aparține. Această întârziere constantă a reprezentat o sursă de tensiune între partidele politice și sindicate, având în vedere impactul direct asupra veniturilor a sute de mii de angajați din sectorul public.
Un aspect crucial al PNRR este legătura directă dintre îndeplinirea jaloanelor și accesarea fondurilor. PNL a subliniat că aceste reforme reprezintă angajamente asumate de toate guvernele României în ultimii ani, indiferent de culoarea politică, implicând o responsabilitate colectivă. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România s-a confruntat cu provocări semnificative în ritmul de implementare a PNRR, deseori din cauza instabilității politice și a dificultăților în a ajunge la un consens pe reforme sensibile, cum ar fi cea a salarizării, care vizează echitatea și sustenabilitatea bugetară pe termen lung.
Legea salarizării unice, deși mult așteptată, a generat controverse constante. Potrivit datelor Eurostat din 2023, cheltuielile cu salariile în sectorul public din România reprezentau aproximativ 9,5% din PIB, un procent similar cu media europeană, dar cu discrepanțe salariale interne semnificative. Obiectivul noii legi este de a uniformiza grilele de salarizare și de a elimina inechitățile, respectând însă constrângerile bugetare și acordurile cu Comisia Europeană, care monitorizează atent deficitul bugetar al României. Orice creștere nesustenabilă a cheltuielilor salariale ar putea duce la blocarea fondurilor PNRR și la declanșarea procedurii de deficit excesiv. Experții economici, citați de HotNews în analize anterioare, au avertizat că o abordare populistă a legii salarizării ar putea avea consecințe fiscale grave, afectând stabilitatea macroeconomică a țării.
De ce contează
Adoptarea rapidă a acestor legi este vitală pentru România, deoarece de ele depinde accesarea a aproximativ 3 miliarde de euro din ultima tranșă de granturi a PNRR. Aceste fonduri sunt esențiale pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație și tranziția verde, domenii care influențează direct calitatea vieții cetățenilor. Pierderea acestor bani ar însemna o frânare a dezvoltării economice și sociale, punând presiune suplimentară pe bugetul național și adâncind decalajele față de alte state europene. Stabilitatea legislativă și respectarea angajamentelor europene sunt fundamentale pentru credibilitatea României pe scena internațională.
Următorii pași implică o cursă contra cronometru în Parlament. Convocarea sesiunii extraordinare va necesita un acord politic larg, în special între PNL și PSD, care dețin majoritatea. Chiar și cu depunerea proiectelor de lege, dezbaterile în comisii și în plen vor fi intense, având în vedere numărul mare de amendamente anticipate, în special pe legea salarizării. Este crucial ca partidele să depășească disputele politice și să găsească un consens rapid pentru a evita pierderea fondurilor.
Monitorizarea Comisiei Europene va continua, iar orice întârziere sau modificare substanțială a jaloanelor convenite ar putea avea consecințe negative asupra relației României cu Bruxelles-ul și asupra accesului la viitoarele fonduri europene.