Dezvăluiri la aproape un deceniu de la puciul din 2016
La aproape un deceniu de la tentativa eșuată de lovitură de stat din iulie 2016, apropiați ai președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan și oficiali militari au oferit noi detalii despre presupusele comploturi de asasinare a liderului de la Ankara, atribuite organizației FETÖ, condusă de clericul Fethullah Gülen. Aceste dezvăluiri vin să completeze imaginea evenimentelor care au marcat profund istoria recentă a Turciei și au consolidat puterea președintelui Erdoğan, determinând o restructurare amplă a instituțiilor statului.
Potrivit ziarului Türkiye, care citează surse anonime și declarațiile generalului de brigadă Ibrahim Büyükbaş, fost responsabil cu securitatea cibernetică la Ministerul turc al Apărării, FETÖ ar fi pregătit mai multe scenarii pentru eliminarea președintelui, nu doar în noaptea puciului, ci și anterior. "Au desfășurat un fel de echipă sinucigașă în zonă. Organizația era structurată în așa fel încât, indiferent dacă această echipă își atingea sau nu obiectivul, nu ar fi capturați vii", a precizat o sursă anonimă pentru Türkiye, adăugând că armata și serviciile de informații l-au avertizat pe președinte despre activitatea suspectă, dejucând complotul în ultimul moment.
Generalul Büyükbaş a detaliat că "FETÖ a considerat prezența președintelui nostru cel mai mare obstacol. Toate planurile au fost elaborate pentru a-l înlătura." Unul dintre scenariile cele mai elaborate ar fi vizat asasinarea lui Erdoğan în aer. Conspiratorii ar fi contat pe un elicopter care să-l preia de la hotelul din Marmaris, unde se afla în vacanță, și să-l urce într-un avion aparținând unei companii aeriene străine, păstrat pe aeroportul din Dalaman. "Dacă elicopterele ar fi reușit să-l ridice de la hotel, Erdoğan ar fi fost urcat în acel avion și executat în aer", a declarat Büyükbaş, adăugând că FETÖ ar fi intenționat să-l calomnieze pe președinte cu minciuna că "a fugit cu kilograme de aur și milioane de dolari și a murit într-un conflict cu forțele de securitate".
Un alt plan, dezvăluit de generalul Büyükbaş, ar fi fost pus în aplicare în timpul unor exerciții militare, dar a fost dejucat din cauza suspiciunilor apărute în urma informațiilor obținute de serviciile de informații, care au determinat anularea participării lui Erdoğan. Atacatorii ar fi intenționat să reproducă modul în care a fost asasinat fostul președinte egiptean Anwar Sadat, ucis în timpul unei parade militare în 1981. Aceste tentative anterioare puciului subliniază persistența eforturilor de eliminare a președintelui turc, conform autorităților de la Ankara.
Noaptea de 15 spre 16 iulie 2016 a fost, de asemenea, marcată de o tentativă de asasinat directă. Atacul nu a fost dus la final deoarece președintele părăsise hotelul din stațiunea Marmaris cu câteva minute înainte de sosirea echipelor de asasinat, un eveniment pe care generalul de brigadă l-a numit "un eveniment care a schimbat cursul istoriei". Fuga lui Erdoğan de la hotel a fost un moment crucial, permițându-i să transmită un mesaj video prin care a îndemnat populația să iasă în stradă, un apel care a mobilizat mii de cetățeni și a contribuit decisiv la eșecul puciului.
Tentativa de lovitură de stat din 2016, organizată de o facțiune din Forțele Armate Turce autointitulată "Consiliul Păcii", a implicat blocarea Podului Bosfor, capturarea studiourilor televiziunii de stat și bombardarea clădirii Parlamentului turc și a sediului serviciilor de informații din Ankara. În urma ciocnirilor, peste 250 de persoane au fost ucise și peste 2.000 rănite, conform datelor oficiale turcești. După eșecul puciului, Ankara a declanșat o amplă campanie împotriva celor considerați implicați, ceea ce a dus la demiterea a peste 100.000 de persoane din instituțiile statului și condamnarea la închisoare pe viață a numeroși participanți.
Contextul relației dintre Fethullah Gülen și Recep Tayyip Erdoğan este esențial pentru înțelegerea acestor evenimente. La începutul anilor 2000, mișcarea lui Gülen și partidul AKP al lui Erdoğan au fost aliați apropiați. Relațiile s-au deteriorat dramatic în 2013, după ce procurori apropiați lui Gülen au lansat anchete anticorupție împotriva cercului politic al președintelui turc. Deși Fethullah Gülen, care a trăit în exil în Statele Unite și a murit pe 20 octombrie 2024 la vârsta de 83 de ani, a respins constant acuzațiile de implicare în lovitura de stat, guvernul turc continuă să-l considere pe el și organizația FETÖ responsabili pentru evenimente.
Campania de urmărire a membrilor și susținătorilor FETÖ, așa cum a declarat președintele Erdoğan în repetate rânduri, va continua până la aducerea lor în fața justiției. Această poziție reflectă determinarea Ankarei de a eradica influența organizației, pe care o consideră o amenințare teroristă, atât pe plan intern, cât și internațional. Cazul celor opt persoane implicate în tentativa de lovitură de stat care au fugit în Grecia cu un elicopter militar în 2016, rămâne un punct de tensiune în relațiile bilaterale.
De ce contează
Aceste noi dezvăluiri, la aproape un deceniu de la evenimente, subliniază persistența narativei oficiale a Turciei privind rolul FETÖ în tentativa de lovitură de stat și în comploturile de asasinare a președintelui. Ele justifică, în viziunea Ankarei, măsurile drastice luate ulterior, inclusiv epurările masive din instituțiile statului și consolidarea puterii prezidențiale. Pentru cetățenii turci, aceste informații reconfirmă vulnerabilitatea democrației în fața amenințărilor interne și importanța stabilității politice, în timp ce pentru comunitatea internațională, ele oferă o perspectivă asupra complexității politicii turce și a provocărilor de securitate cu care se confruntă țara.
Concluzie Pe măsură ce Turcia se apropie de un deceniu de la evenimentele din 2016, noi informații continuă să iasă la iveală, alimentând dezbaterea despre adevărata natură și amploarea tentativei de lovitură de stat și a comploturilor de asasinare. Rămâne de văzut în ce măsură aceste dezvăluiri vor influența percepția publică și politică, atât pe plan intern, cât și extern, și dacă vor genera noi investigații sau procese.
Angajamentul continuu al guvernului turc de a urmări membrii FETÖ sugerează că acest capitol al istoriei Turciei este departe de a fi închis, iar tensiunile legate de evenimentele din 2016 vor continua să modeleze peisajul politic și social al țării în anii următori.