Studiu amplu subliniază prevenția bolilor de inimă
Aproape 90% dintre decesele cauzate de boala cardiacă ischemică în Statele Unite, un număr care a atins 473.000 în 2023, sunt legate de factori de risc modificabili, conform unui studiu amplu publicat în JAMA Cardiology și citat de Medical News Today și MEDIAFAX. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă de 58,7% față de anul 1990, însă subliniază persistența unor provocări majore în sănătatea publică.
Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, acoperind perioada 1990-2023. Ei au monitorizat 12 factori de risc cheie pentru boala cardiacă ischemică, printre care colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule. Autorul principal, Gregory Roth, a subliniat că mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile, făcând prevenția și conștientizarea esențiale. „Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile”, a declarat Roth, evidențiind potențialul uriaș de intervenție.
În 2023, tensiunea arterială sistolică ridicată a fost identificată ca principalul factor de risc, urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori, care adesea coexistă și se potențează reciproc, au fost responsabili pentru aproape jumătate din totalul deceselor. Această constatare rezonează cu statisticile globale, unde bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2020, care a raportat aproximativ 17,9 milioane de decese anual la nivel mondial.
Deși numărul total de decese a scăzut, studiul a evidențiat și o creștere alarmantă a altor factori de risc. Decesele legate de un indice de masă corporală (IMC) ridicat au crescut cu 12,5% din 1990 până în 2023, în timp ce glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă. Cardiologul Carlos Alfonso, care nu a fost implicat în studiu, a confirmat aceste tendințe din practica medicală zilnică, subliniind legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, a reiterat că bolile cardiace continuă să fie principala cauză de mortalitate în SUA, o problemă care afectează milioane de români anual, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2022, care arătau boli cardiovasculare responsabile pentru peste 50% din totalul deceselor în România.
Experții medicali propun o serie de recomandări clare pentru prevenție. Aceasta include adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și alimente procesate, precum și practicarea exercițiilor fizice zilnice pentru menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor, atunci când este necesar, este considerat util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito a adăugat importanța controlului glicemiei și a renunțării la fumat, care rămâne un factor de risc major, contribuind la aproximativ 1 din 5 decese în România, conform unui raport al Ministerului Sănătății din 2021. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc, iar cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru o prevenție eficientă, o practică adesea neglijată în rândul populației, potrivit unui sondaj Eurostat din 2020 privind controalele medicale preventive în UE.
**De ce contează**
Acest studiu este crucial deoarece demonstrează că o mare parte a deceselor cardiace pot fi evitate prin modificarea stilului de viață și prin intervenții medicale timpurii. Pentru cititorii români, aceste constatări sunt deosebit de relevante, având în vedere că România se confruntă cu o povară semnificativă a bolilor cardiovasculare. Înțelegerea factorilor de risc modificabili și adoptarea măsurilor preventive nu doar că pot salva vieți, dar pot reduce și presiunea asupra sistemului de sănătate, îmbunătățind calitatea vieții pe termen lung. Conștientizarea publică și programele de screening sunt vitale pentru a schimba aceste statistici sumbre.
În contextul acestor descoperiri, se impune o intensificare a campaniilor de sănătate publică axate pe prevenția bolilor cardiovasculare. Autoritățile din sănătate, inclusiv Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ar putea lua în considerare extinderea programelor de screening pentru tensiunea arterială, colesterol și glicemie, în special pentru grupele de risc. De asemenea, sunt necesare eforturi continue pentru a promova un stil de viață sănătos, inclusiv educație nutrițională și încurajarea activității fizice.
Rămâne de văzut cum vor integra sistemele de sănătate, atât în SUA, cât și în România, aceste informații într-o abordare comprehensivă pentru a reduce incidența și mortalitatea cauzate de bolile cardiace ischemice în anii următori.