Lipsă de consultare pentru 60 miliarde euro
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și președinta Asociației Municipiilor din România, a lansat marți, 21 iulie 2026, o acuzație extrem de gravă la adresa Guvernului interimar condus de Bolojan și a fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit declarațiilor sale pentru Gândul, planurile strategice pentru următorul ciclu financiar al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034, în valoare de 60,2 miliarde de euro, ar fi fost deja trimise la Bruxelles fără nicio consultare prealabilă cu autoritățile locale și asociațiile reprezentative. „La ora actuală, ar trebui să trimitem la Bruxelles planurile pentru fonduri: Planul de parteneriat național și planurile regionale. Este vorba despre următorul ciclu financiar, pentru perioada 2028–2034, în cadrul căruia România ar urma să primească 60,2 miliarde de euro. În luna iulie trebuiau trimise planurile la Bruxelles. Nu știm nimic și nu s-a negociat nimic,” a declarat Vasilescu.
Această lipsă de transparență și consultare, dacă se confirmă, ar putea avea consecințe dezastruoase asupra capacității României de a absorbi și utiliza eficient aceste fonduri esențiale pentru dezvoltarea țării. Contextul este unul delicat, având în vedere că România, stat membru al UE din 1 ianuarie 2007, se află deja în perioada de programare 2021-2027, iar politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă principalul mecanism prin care UE finanțează reducerea decalajelor de dezvoltare în domenii precum infrastructura, economia regională, locurile de muncă, educația, serviciile sociale, sănătatea, mediul și capacitatea administrativă. Prima alocare semnificativă, în perioada 2007–2013, a fost de circa 20 miliarde de euro, demonstrând importanța acestor finanțări.
Termenul limită pentru depunerea acestor planuri la Bruxelles era luna iulie 2026, iar primarul Craiovei sugerează că, cel mai probabil, documentele au fost deja expediate. „Probabil că aceste planuri au fost trimise, având în vedere că acesta este termenul. Oricum, încă suntem în termen. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Pîslaru, ar trebui să știe despre acest lucru. Aceste planuri ar fi trebuit trimise în cursul acestei luni,” a adăugat Lia Olguța Vasilescu. Gândul a încercat să îl contacteze pe Dragoș Pîslaru pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la momentul publicării știrii, lăsând acuzațiile fără o replică oficială imediată.
Vasilescu subliniază că, indiferent dacă planurile au fost trimise sau nu, situația este problematică. „Au trimis sau nu au trimis la Bruxelles planurile. Dacă au trimis, nu s-au consultat cu nimeni. Dacă nu le-au trimis, termenul a fost depășit.” Această dilemă pune în lumină o potențială disfuncționalitate majoră în procesul decizional la nivel central, ignorând rolul esențial al administrațiilor locale în identificarea nevoilor reale și implementarea proiectelor. Lipsa consultării cu asociațiile reprezentative ale municipiilor, orașelor și comunelor ar putea duce la elaborarea unor strategii care nu reflectă prioritățile locale, așa cum s-a întâmplat, conform Olguței Vasilescu, și în cazul PNRR.
Edilul craiovean a făcut o paralelă directă cu modul în care a fost gestionat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde USR este acuzat că a transmis planul la Bruxelles fără consultări adecvate. Vasilescu a detaliat modul în care negocierile din PNRR, în special jalonul referitor la salarizare, au creat probleme semnificative. „Atunci când s-a negociat PNRR-ul și jalonul referitor la salarizare, au fost introduse câteva aspecte. Acum se vede ce au însemnat, de fapt, aceste chestiuni,” a explicat ea. Unul dintre aspecte viza acordarea unor prime de performanță pentru bugetari, o posibilitate existentă deja în lege, dar amânată constant prin „ordonanțe-trenuleț”.
Un alt punct criticat de Vasilescu se referă la autonomia administrațiilor publice locale în stabilirea salariilor. „Noi lăsaserăm la latitudinea consiliilor locale să stabilească nivelul salariilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei administrații. A venit însă domnul Ghinea și a spus că primarii acordă salarii prea mari. Au existat într-adevăr cazuri în care s-au acordat salarii atât de mari încât primăriile au ajuns aproape de faliment? În niciun caz,” a contestat primarul. Această intervenție centralizată, conform acuzațiilor, a ignorat realitățile economice diverse ale primăriilor din România. PNRR, deși separat de fondurile clasice de coeziune, a ilustrat, în viziunea criticilor, un model de negociere defectuos și lipsit de dialog.
Olguța Vasilescu a evidențiat și problema sporurilor, care, tot prin jalonul negociat de fostul ministru Ghinea în PNRR, au fost uniformizate. „Tot prin acest jalon, domnul Ghinea a introdus prevederea potrivit căreia sporurile trebuie să fie uniforme. Astfel, ajungi să pui aproape pe același nivel un medic de la ATI, care lucrează în condiții extrem de dificile, sau un medic de la boli infecțioase, cu un medic care nu se confruntă cu aceleași condiții de muncă și cu aceleași riscuri.” Această uniformizare forțată a generat inechități majore, în special în sistemul sanitar, unde specificul și riscurile fiecărei specializări ar trebui să fie reflectate în compensații.
Un exemplu concret al impactului negativ ar putea fi lipsa fondurilor pentru domenii vitale. „Este posibil să ajungem din nou în situația în care să nu avem bani pentru irigații sau pentru gestionarea apelor pluviale. Când ai la dispoziție 60 de miliarde de euro, trebuie să consulți asociațiile reprezentative: municipiile, orașele și comunele. Trebuie să îi întrebi pe primari,” a avertizat primarul Craiovei. Această preocupare este justificată de experiența anterioară a României cu fondurile europene, unde rata de absorbție a fost adesea sub potențial, parțial din cauza unor proiecte slab adaptate nevoilor locale sau a unor blocaje administrative.
**De ce contează**
Această acuzație este crucială deoarece afectează direct modul în care România va accesa și gestiona 60,2 miliarde de euro, o sumă vitală pentru dezvoltarea infrastructurală, socială și economică a țării în următorii ani. Lipsa consultării cu autoritățile locale poate duce la alocarea ineficientă a fondurilor, proiecte nerealiste și o rată scăzută de absorbție, repetând erori din trecut. Fără o planificare participativă, există riscul ca banii europeni să nu ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie, blocând proiecte esențiale pentru cetățeni, cum ar fi irigațiile sau gestionarea apelor pluviale.
Situația actuală subliniază o problemă sistemică de transparență și dialog între nivelul central și cel local în procesul de negociere și implementare a fondurilor europene. Următorii pași vor fi decisivi. Rămâne de văzut dacă Guvernul Bolojan sau Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene vor oferi clarificări publice și, eventual, vor iniția un proces de consultare, chiar și ulterior depunerii planurilor. De asemenea, este important de monitorizat reacția Comisiei Europene la aceste planuri, în contextul în care principiul parteneriatului și consultării este fundamental în politica de coeziune a UE.
Pe termen lung, este imperativ ca România să dezvolte un mecanism robust de dialog interinstituțional pentru a asigura o utilizare optimă a finanțărilor europene și pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.