Noi miniștri și priorități pro-europene
Parlamentul Republicii Moldova a acordat marți, 21 iulie 2026, votul de încredere noului Guvern condus de premierul desemnat Vasile Tofan. Decizia a venit după o ședință plenară de peste nouă ore, în care Tofan a prezentat programul de guvernare și a răspuns întrebărilor deputaților. Cabinetul a fost învestit cu sprijinul majorității de 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în timp ce opoziția a votat împotrivă, conform informațiilor transmise de presa de peste Prut și agenția Agerpres.
Nominalizarea lui Vasile Tofan, un om de afaceri în vârstă de 44 de ani, a fost făcută de președinta pro-europeană Maia Sandu, la propunerea PAS, în urma demisiei fostului premier Alexandru Munteanu, pe 3 iulie. Munteanu și-a justificat plecarea prin incapacitatea de a-și exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. Noul premier a subliniat că prioritățile sale se vor axa pe accelerarea creșterii economice, eficiență și avansarea procesului de integrare europeană, declarând de la tribuna legislativului, potrivit Moldpres: „Vom asculta, vom decide și vom implementa. Aleg să muncim pentru o economie europeană și un stat eficient”.
Noul cabinet de miniștri propus de Vasile Tofan include atât nume noi, cât și membri din precedentul Guvern, menținând astfel o continuitate, dar și aducând o infuzie de expertiză proaspătă. Potrivit Digi24.ro și IPN, zece miniștri își păstrează funcțiile, în timp ce patru portofolii au fost atribuite unor noi membri. Vicepremierii pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, își vor menține pozițiile, la fel ca și Eugeniu Osmochescu (ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării), Vladimir Bolea (ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale), Mihai Popșoi (ministru al Afacerilor Externe), Dan Perciun (ministru al Educației și Cercetării), Daniella Misail-Nichitin (ministru al Afacerilor Interne), Vladislav Cojuhari (ministru al Justiției), Natalia Plugaru (ministru al Muncii și Protecției Sociale), Gheorghe Hajder (ministru al Mediului), Anatolie Nosatîi (ministru al Apărării) și Dorin Junghietu (ministru al Energiei). De asemenea, Alexei Buzu își păstrează funcția de secretar general al Guvernului.
Schimbări notabile au avut loc la patru ministere cheie. La Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga a fost înlocuită de Radu Musteață, cunoscut pentru experiența sa vastă în administrația publică și managementul siguranței alimentelor, inclusiv ca director general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Această numire semnalează o focalizare pe expertiza tehnică în sectorul agricol vital al Republicii Moldova.
Ministerul Sănătății va fi condus de Alexandru Gasnaș, care preia portofoliul de la Emil Ceban. Gasnaș, medic neurolog și conferențiar universitar la USMF „Nicolae Testemițanu”, a fost anterior consilier al președintei Maia Sandu în domeniul sănătății și secretar de stat în același minister. Experiența sa clinică și administrativă este considerată esențială pentru modernizarea sistemului sanitar, o prioritate majoră a noului guvern, care își propune investiții semnificative în acest sector.
Victoria Belous revine la șefia Ministerului Finanțelor, funcție pe care a mai deținut-o în perioada iulie 2024 – noiembrie 2025 în Guvernul Recean. Ea îl înlocuiește pe Andrian Gavriliță și renunță la fotoliul de deputat și la președinția Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Cu o licență în drept și un master în administrație publică, precum și 17 ani de experiență la Serviciul Fiscal de Stat, Belous aduce o cunoaștere profundă a sistemului financiar-fiscal. Această revenire subliniază importanța stabilității și expertizei în gestionarea finanțelor publice, mai ales în contextul aspirațiilor europene.
Un alt portofoliu important, cel al Culturii, va fi gestionat de Dan Suruceanu, care a ocupat, din 2023, funcția de viceadministrator al SRL Arena Națională. El îl înlocuiește pe Cristian Jardan. Această numire sugerează o direcție nouă pentru sectorul cultural, posibil cu accent pe dezvoltarea infrastructurii și promovarea evenimentelor de anvergură.
Vasile Tofan a subliniat că noul guvern are un „calendar ambițios” pentru integrarea europeană. Obiectivul său este de a finaliza negocierile de aderare la UE și de a pregăti semnarea Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028. Pentru anul 2026, guvernul își propune deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere, cu o rată anuală de implementare a angajamentelor care trebuie să depășească 90%. Pe lângă integrarea europeană, programul de guvernare include modernizarea a aproximativ 300 de kilometri de drumuri în următorii ani, investiții de 6 miliarde de lei în educație și de 7 miliarde de lei în agricultură. De asemenea, se vizează integrarea a cel puțin 100.000 de persoane pe piața muncii și crearea a circa trei mii de locuri noi în creșe, măsuri menite să stimuleze dezvoltarea socială și economică a țării.
De ce contează
Învestirea Guvernului Tofan marchează un moment crucial pentru Republica Moldova, consolidând angajamentul țării pe calea integrării europene. Stabilitatea politică și continuitatea unor miniștri cheie, alături de infuzia de noi experți, sunt esențiale pentru implementarea reformelor necesare. Prioritățile economice, investițiile în infrastructură, educație și sănătate, precum și obiectivul ambițios de aderare la UE până în 2028, au implicații directe asupra calității vieții cetățenilor, atragerii de investiții străine și consolidării statului de drept. Acest guvern va trebui să gestioneze provocările interne și externe, inclusiv influențele geopolitice, pentru a asigura un viitor prosper și european Republicii Moldova.
Urmează o perioadă intensă de muncă pentru noul executiv, având în vedere obiectivele ambițioase de integrare europeană și de dezvoltare internă. Pe lângă provocările legislative și administrative, guvernul va trebui să mențină un dialog constant cu societatea civilă și partenerii internaționali. Capacitatea de a implementa reformele promise, de a atrage fonduri europene și de a combate corupția va fi esențială pentru succesul mandatului său. Deschiderea clusterelor de negociere cu UE și îndeplinirea angajamentelor asumate vor fi monitorizate atent, atât la nivel național, cât și internațional, determinând ritmul și credibilitatea parcursului european al Republicii Moldova.
De asemenea, consolidarea încrederii în economie, așa cum a declarat Vasile Tofan, va fi un test major pentru noul cabinet.