Apel la responsabilitate și respectarea legii
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a respins vehement schimbul de acuzații dintre autorități, survenit după accidentul mortal din Valea Oltului, unde un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism, provocând moartea unui bărbat. Oficialul a subliniat că siguranța cetățenilor și respectarea procedurilor legale trebuie să primeze, nu identificarea vinovaților prin declarații publice, conform relatărilor Mediafax și B1 TV.
Invitată la B1 TV, Diana Buzoianu a fost interpelată cu privire la poziția Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care a indicat Ministerul Mediului ca responsabil pentru gestionarea versanților și a pădurilor. „Nu sunt interesată de o astfel de abordare. Pe noi ne interesează să fie oamenii în siguranță. Și noi pe partea noastră facem tot ceea ce putem. Cred că asta este responsabilitatea tuturor autorităților să facă identic. Fără să mai încerce să rezolve tragedii prin comunicate de presă în care se pasează responsabilități”, a declarat ministrul Buzoianu.
Tragedia s-a produs pe DN7, în zona Valea Oltului, un segment rutier cunoscut pentru riscul ridicat de căderi de pietre, amplificat de instabilitatea geologică a versanților și de fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani. Zona este o arteră vitală, dar și un punct negru pe harta siguranței rutiere din România, înregistrând numeroase incidente similare de-a lungul timpului. De exemplu, în ultimii cinci ani, conform datelor Poliției Rutiere din 2025, au fost raportate peste 15 incidente majore cu căderi de pietre pe acest tronson, soldate cu avarii materiale semnificative și, din păcate, cu victime. Aceste cifre subliniază o problemă sistemică, nu un incident izolat.
Întrebată dacă asistă la o tentativă de transfer al responsabilității între instituții, mai ales în contextul în care plasele de protecție nu acopereau zona exactă a accidentului, ministrul a refuzat politizarea cazului. „Din respect față de familia oamenilor (...), tragedii de genul acesta folosite în scopul de a zice că alții sunt vinovați, de a se spăla pe mâini de niște proceduri care nu au fost cu totul implementate până la capăt, nu știu ce ajutor mai pot aduce în momentul de față”, a subliniat ea.
Diana Buzoianu a făcut un apel ferm la respectarea obligațiilor legale de către toate instituțiile implicate. „Haideți să ne facem cu toții treaba. Toate autoritățile să respectăm toate legile”, a spus ministrul. Aceasta a adăugat că prevenirea tragediilor depinde de respectarea integrală a procedurilor și a normelor de siguranță, inclusiv a obligațiilor de mediu. „Dom’le, de-aia avem legi, de-aia avem proceduri, de-aia trebuie să fie pusă sârmă peste tot, de-aia trebuie să respectăm absolut toate procedurile. Pentru că în astfel de lucrări să nu se mai întâmple tragedii”, a declarat oficialul.
Contrastând cu abordarea României, unde responsabilitatea pare să fie fragmentată între Ministerul Mediului, CNAIR și, uneori, autoritățile locale, alte țări europene, precum Austria sau Elveția, au sisteme integrate de gestionare a riscurilor geologice. Acolo, responsabilitatea este clar definită, iar investițiile în studii geotehnice, plase de protecție de înaltă rezistență și monitorizare constantă sunt prioritare. Conform unui raport Eurostat din 2024 privind infrastructura rutieră, România se situează sub media europeană la capitolul investițiilor în siguranța rutieră pe kilometru de drum național, cu un deficit estimat de 30% față de statele vest-europene. Această discrepanță se traduce direct în riscuri crescute pentru șoferi.
Ministrul Mediului a avertizat că orice abatere de la procedurile prevăzute de lege poate genera riscuri majore. „De fiecare dată când încercăm să ciupim proceduri sau să facem lucrări sărind peste etape, peste prevederi legale, de fiecare dată asta vine cu un cost, cu un risc. (...) Oamenii ajung să plătească, în cel mai rău caz, în tragedii, în pierdere de vieți omenești. Asta nu poate să funcționeze. De-asta avem nevoie de o disciplină a respectării legislației în vigoare”, a mai spus Diana Buzoianu.
CNAIR, prin comunicatele sale anterioare, a invocat adesea Legea 46/2008 – Codul Silvic, care stipulează că administrarea pădurilor și, implicit, a versanților împăduriți, intră în responsabilitatea entităților care gestionează fondul forestier, adică în mare parte Ministerul Mediului și entitățile subordonate. Pe de altă parte, Ministerul Mediului, prin vocea actualului ministru, susține că responsabilitatea pentru siguranța traficului rutier și pentru măsurile de protecție direct adiacente drumurilor naționale revine administratorului drumului, adică CNAIR, conform Ordonanței de Urgență 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a normelor metodologice de aplicare a acesteia. Această contradicție legislativă și instituțională este la baza pasării responsabilității și, implicit, a lipsei de acțiune coordonată.
**De ce contează**
Această tragedie și disputa ulterioară dintre instituții evidențiază o problemă sistemică în România: lipsa unei coordonări clare și a unei asumări ferme a responsabilității în gestionarea infrastructurii critice. Atunci când autoritățile se blamează reciproc, cetățenii sunt cei care plătesc prețul cel mai mare, uneori cu prețul vieții. Este crucial ca legile și procedurile să fie nu doar existente, ci și aplicate cu strictețe, iar instituțiile să colaboreze eficient pentru a preveni astfel de incidente, asigurând siguranța tuturor participanților la trafic pe drumurile naționale.
Pe viitor, este esențială o clarificare legislativă urgentă a responsabilităților pentru siguranța versanților adiacenți drumurilor naționale. O soluție ar putea fi crearea unui grup de lucru interinstituțional, format din reprezentanți ai Ministerului Mediului, CNAIR, Ministerului Transporturilor și ai experților geologi, care să elaboreze un plan național de gestionare a riscurilor geologice. Acest plan ar trebui să includă cartografierea detaliată a zonelor cu risc, investiții în soluții de protecție moderne și un sistem de monitorizare în timp real.
De asemenea, este necesară o revizuire a bugetelor alocate pentru întreținerea și siguranța infrastructurii rutiere, pentru a alinia România la standardele europene și a preveni alte tragedii similare.