Acuzații de incompetență și influență informală la Transporturi
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat marți, 21 iulie 2026, un atac virulent la adresa USR și a conducerii Ministerului Transporturilor, în urma tragicului accident de pe Valea Oltului, unde un bărbat de 71 de ani și-a pierdut viața după ce o stâncă s-a prăbușit peste mașina sa. Fostul ministru al Transporturilor i-a vizat direct pe ministrul interimar Radu Miruță și pe fostul ministru Cătălin Drulă, despre care susține că ar conduce „informal” ministerul, acuzând USR că nu a inaugurat niciun kilometru de autostradă în ultimele trei luni. „De vreo trei luni, de când sunt tinerii frumoși și liberi, care au hashtag în față, la Ministerul Transporturilor, se ocupă de ciocolată în loc să facă autostrăzi”, a declarat Grindeanu, făcând referire la demiterea directoarei CENAFER, care avea un atelier de ciocolată în instituție, o știre publicată de Stiripesurse.
Accidentul mortal s-a produs marți dimineață pe DN7, în zona Lazaret din județul Sibiu, un tronson recunoscut pentru pericolele sale. O stâncă desprinsă de pe versant a căzut peste un autoturism, provocând moartea unui pasager. În zona respectivă nu existau plase de protecție, o problemă recurentă pe anumite porțiuni ale drumului național. Traficul pe Valea Oltului a fost blocat temporar, apoi reluat, însă evenimentul a redeschis discuția despre siguranța infrastructurii rutiere din România.
Grindeanu a subliniat că, deși montarea plaselor de protecție este necesară, soluția pe termen lung pentru siguranța traficului pe Valea Oltului este construirea autostrăzilor care să preia traficul de pe DN7. Autostrada Sibiu-Pitești este cel mai relevant proiect în acest sens, promis de ani de zile ca o alternativă la aglomeratul și periculosul drum național. Fostul ministru a acuzat actuala conducere USR a ministerului că nu a deschis circulației niciun kilometru de autostradă în cele trei luni de mandat, în contrast cu un calendar anterior care prevedea inaugurarea a peste 250 de kilometri în 2026, conform declarațiilor sale.
Potrivit lui Grindeanu, anul 2026 trebuia să fie „anul în care să se dea în circulație cel mai mare număr de kilometri din istoria României: peste 250 de kilometri”. Această promisiune, avansată în timpul mandatului său, contrastează puternic cu afirmația sa că nu a fost inaugurat niciun kilometru sub actuala conducere. Această discrepanță ridică întrebări despre ritmul real al proiectelor de infrastructură și despre continuitatea acestora dincolo de schimbările politice. Experții în infrastructură, precum Asociația Pro Infrastructura, au atras de multe ori atenția că termenele de finalizare sunt adesea optimiste și că întârzierile sunt generate de multiple cauze, de la probleme de proiectare la contestații și lipsa forței de muncă.
Atacul lui Grindeanu s-a extins și asupra lui Cătălin Drulă, pe care l-a numit „ministrul informal” al Transporturilor. El a amintit mandatul lui Drulă din 2021, susținând că nici atunci nu a fost inaugurat vreun kilometru de autostradă. „Singurul ministru, probabil de când România a intrat în Uniunea Europeană, în 2007, care a avut extraordinara performanță să nu dea în circulație nici măcar un kilometru de autostradă. Domnul Drulă, dacă vreți să mă contraziceți”, a afirmat Grindeanu. Această acuzație, deși formulată în termeni politici, sugerează o problemă de fond privind eficiența administrării proiectelor majore de infrastructură din România, indiferent de culoarea politică a miniștrilor.
Pentru a-și susține afirmația privind influența informală a lui Drulă, Grindeanu i-a îndemnat pe jurnaliști să verifice registrul de acces în Ministerul Transporturilor, pentru a vedea de câte ori a intrat Cătălin Drulă în instituție în ultimele trei luni. El l-a sfătuit pe actualul ministru, Radu Miruță, să nu urmeze sfaturile lui Drulă, considerându-l un exemplu negativ. Această tactică de a cere jurnaliștilor să investigheze, în loc să prezinte dovezi concrete, este o manevră politică des întâlnită în România, menită să creeze suspiciuni publice fără a-și asuma direct responsabilitatea probării acuzațiilor.
Contextul european arată că România se situează, conform datelor Eurostat din 2025, printre țările Uniunii Europene cu cea mai redusă densitate de autostrăzi raportat la suprafață și populație. Deși s-au făcut progrese în ultimii ani, media anuală de kilometri de autostradă construiți rămâne sub potențial, comparativ cu țări precum Polonia sau Ungaria, care au un ritm de dezvoltare a infrastructurii rutiere mult mai accelerat. Lipsa unei infrastructuri adecvate nu doar că generează accidente, dar și frânează dezvoltarea economică, afectând transportul de mărfuri și turismul.
Criticile lui Grindeanu vin într-un moment de tensiune politică, în contextul unei coaliții de guvernare fragile și a pregătirilor pentru viitoarele alegeri. Acuzațiile de incompetență și lipsă de performanță sunt instrumente clasice în retorica politică românească, menite să discrediteze adversarul și să-și consolideze propria poziție. Rămâne de văzut dacă Ministerul Transporturilor, condus de USR, va oferi un răspuns concret la aceste acuzații, prezentând date oficiale privind stadiul proiectelor și planurile de viitor.
De ce contează
Tragedia de pe Valea Oltului și acuzațiile politice subsecvente subliniază o problemă sistemică în România: dezvoltarea lentă și inconsistentă a infrastructurii rutiere. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă nu doar riscuri crescute de accidente mortale pe drumuri periculoase, dar și timpi de tranzit mai lungi, costuri economice mai mari și o calitate inferioară a vieții. Faptul că responsabilitatea este pasată între partide, în loc să se găsească soluții concrete și o strategie pe termen lung, afectează direct siguranța și prosperitatea fiecărui român care folosește aceste drumuri.
În concluzie, incidentul tragic de pe Valea Oltului a generat un nou val de acuzații politice între PSD și USR pe tema infrastructurii. În timp ce Grindeanu a criticat lipsa de performanță a actualei conduceri a Ministerului Transporturilor și influența informală a lui Cătălin Drulă, soluțiile pe termen lung, precum Autostrada Sibiu-Pitești, continuă să fie subiect de dezbatere și întârzieri. Rămâne esențial ca autoritățile să depășească disputele politice și să se concentreze pe implementarea accelerată a proiectelor de infrastructură, asigurând siguranța și fluiditatea traficului.
Întrebările despre respectarea calendarului de peste 250 de kilometri de autostrăzi pentru 2026 și despre transparența procesului decizional la Ministerul Transporturilor rămân deschise, așteptând răspunsuri concrete din partea oficialilor.